Despre laptele de pasare aflam din miturile sau povestile multor popoare. Se spune ca in alte vremi, femeile, cand doreau sa-si domoleasca efectul sagetilor lui Cupidon cu alti barbati, isi trimiteau "titularul" "la dracu-n praznic" sa le aduca lapte de pasare. Imbroboditii cavaleri plecau peste mari si tari, suportand grele incercari ale fizicului si spiritului pentru a satisface pofta... gastronomica a Dulcineei sau cum s-o fi numit ea.

Legenda spune ca pasarile paradisului isi hraneau puii cu acest lapte. Gustat de om, efectele erau: imunitate la boala si invulnerabilitate la arme. Pasarile, pe atunci (!) nu erau mamifere si, ca atare nu isi hraneau puii cu lapte. Vorba de basm "lapte de pasare" semnifica altceva, rar intalnit, greu de obtinut, un indemn la depasirea limitelor omenesti.

Folclorul romanesc, pentru a marca teluri neatinse, sintetizeaza aceasta prin expresia: "O fi imparat, o avea totul, dar nu a gustat lapte de pasare". Se pare ca expresia vine de la grecii antici. O amintesc Aristofan, Strabon, Luchian si altii. Dupa spusa lui Strabon, poetii antici slaveau fertilitatea Insulei Samos, situata in partea estica a Marii Egee (astazi obiectiv turistic ravnit de cei care ajung pe tarmurile Turciei), deoarece acolo s-ar afla Edenul si "laptele de pasare". Utopiile au si ele un izvor. Ornitologii, acesti oameni de stiinta care stiu totul despre pasari, au atestat ca laptele de pasare exista, dar nu la toate pasarile. Spre pilda: hulubii, sticletii, pinguinii imperiali, flamingo sunt alesele din regnul inaripatelor cu proprietati de "vacuta". Laptele lor seamana cu branza de vaci grasa. Puii sunt hraniti aproximativ o luna cu acest produs.

INVENTIVITATE. De la basm la realitate, pasul a fost facut de inventivii maestri cofetari. De la tara la tara, fantezia lor (materializata intr-o paleta diversa de forme si culori, de la delicatele bomboane pana la torturi imperiale cu sufleu) constituie deliciul pofticiosilor - "de la fase pana la barba". Reteta romaneasca pentru lapte de pasare este cunoscuta. Sa ne uitam putin in ograda vecinilor. La poporul rus (mai bine zis, in Uniunea Sovietica), dulciurile de acest fel, poate spre a compensa alte neimpliniri (!), au inceput sa fie preparate, la nivel industrial, in anul 1968. Imbunatatindu-se tehnologia, s-a ajuns ca o firma din Republica Moldova sa produca un sortiment de bomboane, numit chiar "Lapte de pasare", ajunse mai rar si in Romania.

LEGENDA. Cofetarul rus Vladimir Mihailovici Guralnic a ajuns legendar in lumea "facatorilor de dulciuri". Tortul "Lapte de pasare" - creatia sa - a fost preparat in premiera si s-a brevetat in anul 1982, pe cand era maestru cofetar al Restaurantului "Praga" din Moscova. Reteta ce ni s-a oferit nu respecta intru totul (spre a se pastra secretul) preparatul lui Guralnic.

TORT "LAPTE DE PASARE" INGREDIENTE: pentru blat: 110 g margarina, 110 g zahar, 4 oua, 140 g faina, 20 g zahar vanilinat; pentru crema: 200 g unt, 95 g lapte condensat, 20 g zahar vanilinat; pentru sirop: 310 g zahar, 130 ml apa, gelatina, sare de lamaie. PREPARARE: Margarina se freaca spuma, se adauga zaharul si se bate 5 minute. Se separa galbenusurile de albusuri. La margarina se adauga galbenusurile, zaharul vanilinat si faina. Se framanta o coca si se imparte in doua parti. Se coc doua blaturi la temperatura de 240ÞC. Untul se freaca spuma, se adauga laptele condensat si zaharul vanilinat. Pentru sirop se fierbe zaharul cu apa pana cand se topeste in totalitate. Albusurile ramase de la blat se bat cu o lingurita cu sare de lamaie pana cand se mareste compozitia de sapte ori. Apoi se adauga siropul cald si se bate compozitia in continuare timp de 50 de minute. Se ia un pachet de gelatina si se topeste la bain-marie. Dupa care se adauga peste albusuri crema si gelatina. Totul se amesteca timp de doua-trei minute. Intr-o tava se pune prima foaie coapta, deasupra jumatate din sufleu, apoi a doua foaie si restul de sufleu. Se lasa la rece timp de doua-trei ore.