Un târg dulce ca mierea

La început de februarie, Câmpina a devenit mai dulce. Şi asta pentru că, timp de două zile (6-7 februarie), oraşul a găzduit cea de-a cincea ediţie a Târgului Mierii, un eveniment devenit deja tradiţie.

Organizat de Asociaţia Apicolă Valea Prahovei şi Primăria Municipiului Câmpina, târgul a fost un bun prilej de întâlnire a producătorilor sosiţi din întreaga ţară. Au fost prezentate ustensile şi utilaje necesare apicultorilor, echipamente de protecţie, stupi (inclusiv ineditul stup "strămoşesc"). S-au împărtăşit experienţe, s-au spus poveşti şi, cine ştie, poate au fost descoperite noi pasiuni.

Miere "sinceră"
Dar cel mai mult s-au bucurat cei care au trecut pragul târgului pentru a gusta sau cumpăra diverse sortimente de miere. Oferta a fost mai mult decât atractivă, în condiţiile în care apicultorii au venit la târg cu miere "sinceră", după cum spunea Constantin Bazga, un pasionat stupar. Cu alte cuvinte miere naturală, fără nici un adaos artificial. În afară de popularele sortimente de miere de salcâm, de tei sau polifloră, apicultorii au adus miere de flori de baltă, rapiţă, zmeur, fructe de pădure, mană, sânziene, muştar, un semn clar care arată că în materie de miere gusturile românilor au început să se diversifice. Preparatele din miere au inclus borcane cu fructe neaoşe, româneşti (afine, nuci, coacăze) sau exotice, acoperite cu miere; pastă de miere cu nuci măcinate (un gust şi o textură foarte interesante), faguri cu miere crescuţi direct în borcan (o tehnică inedită prin care aportul apicultorilor este redus la maximum), propolis, tinctură de propolis, lăptişor de matcă. Ca noutăţi au fost distilatul de miere (învechit în butoaie de stejar timp de 9 ani) şi vinul cu adaos de miere, aşa-numitul "nectar al zeilor".

Concursuri
În prima zi de târg (6 februarie) a fost acordată diploma pentru cel mai vârstnic şi priceput apicultor lui Ion Vişan, care de peste 50 de ani are în grijă stupi de albine. La concursul "Cel mai bun degustător de miere" au participat oficialităţi, ziarişti şi pasionaţi de apicultură care au trebuit să recunoască, folosindu-şi simţurile, zece sortimente de miere. Pentru titlul de "Cea mai bună miere" s-au înscris în concurs cei mai harnici producători, cu sortimente cât mai diverse şi interesante. La categoria miere de salcâm, câştigător a fost declarat Octavian Moldovan (din Sântpetru), la tei - Liviu Moise (Câmpina), polifloră - Ruben Dogaru (Pucioasa), specialitate - Daniel Bolovan (Sibiu), miere cristalizată de sânziene - Mihail Apostolescu.

Iniţiative pentru cei mici
Elevii de la şcolile din Câmpina şi-au etalat cunoştinţele, dovedind că pentru ei albinele şi stupii nu mai au nici un secret. Trebuie amintit că Asociaţia Apicolă Valea Prahovei a vizitat şi în acest an şcolile câmpinene, oferindu-le copiilor 3.000 de cutiuţe cu miere şi învăţându-i să se hrănească sănătos. Câţiva dintre elevii de la Clubul Copiilor din Câmpina, îndrumaţi de profesorul Petre Ghiţeanu au sculptat cu migală în lemn atât ustensile folosite în bucătării, cât şi obiecte cu conotaţie religioasă, împodobite cu vechi modele româneşti: soarele (simbolizând viaţa), apa (curgerea timpului) sau steaua.

Cea de-a doua zi a fost dedicată Simpozionului Apicol - "Apicultura - soluţii de criză", unde au fost prezenţi cu comunicări pe teme de actualitate specialiştii din domeniu.

"Cred că ediţia de anul acesta ne-a arătat clar că românii vor din ce în ce mai mult să se hrănească sănătos, mierea fiind atât un aliment în întregime natural, cât şi un medicament. Şi din acest punct de vedere, târgul şi-a atins scopul. Sunt foarte mulţi oameni care vin să vadă ce se întâmplă cu mierea. Dacă acum 4, 5 ani serveai pe cineva cu miere cristalizată credea că nu este bună. Acum oamenii încep să o caute, o preferă. E un mare câştig, s-a schimbat mentalitatea. Destul de repede şi bine, cred eu", ne-a mărturisit Mihail Apostolescu, preşedintele Asociaţiei Apicole Valea Prahovei.

Experienţă
Ion Vişan este stupar de aproape 60 de ani, după cum îi place să spună. De loc este din Câmpina, iar la Târgul Mierii a venit ca de fiecare dată dornic să-şi împărtăşească experienţa de o viaţă. Fiind cel mai vrednic şi experimentat apicultor din Câmpina a primit o diplomă şi o medalie speciale, o premieră a târgului. Povestea vieţii lui ţi-o spune domol, privind undeva în zare de parcă retrăieşte fiecare moment. "Am 84 de ani. Mi-a mers şi bine, şi rău la început, dar în general bine. Am avut culesuri foarte bune. Mergem întâi la rapiţă, la salcâm, de la salcâm plecăm de jos de la Giurgiu până la Lehliu, de acolo venim spre Câmpina. După ce s-a terminat asta, o parte dintre noi porneşte către munte, pe Valea Doftanei, la zmeură. Merge şi zmeura două săptămâni, ne întoarcem la Potigrafu la tei, iar de la tei plecăm la Ciucurova, la Tulcea. Acolo sunt păduri imense de tei. Cât despre miere, depinde cum este stupul, timpul... Câteodată, obţinem 7-8 kg, alteori 20 kg  la salcâm. Era mai productiv înainte. Nu mai este recolta bună, nu mai prindem timpul bun. Floarea-soarelui este acum cu autopolenizare. Asta ne zăpăceşte. Stai cu stupii în lan două săptămâni, şi nu scoţi nici 200 g, pe când în mod normal puteai să ai 7-8 kg. Mierea o facem la fel ca şi altădată. Stupul cu cât este mai puternic, cu atât dă mai bine. Depinde cum găseşti. Am locuri în care mă duc mereu. La începuturi nu ştiam unde să mă duc, dar cu timpul ai locurile tale."

Drumul mierii
Nici nu trec bine semnele iernii şi apicultorii se apucă din nou de treabă. Gabriel Cozma, din Aburcea (judeţul Hunedoara) îi îmbie pe trecători să guste diferite sortimente de miere. Printre ele, se află şi păstura sau aşa-numita "pâine a stupului". "Păstura este foarte preţioasă, fiind de fapt polenul depus de albine în celulă şi conservat de ele în condiţiile stupului. În general, polenul are un înveliş, de fapt o membrană, iar organismul nu poate să o dizolve. În stup, membrana respectivă se dizolvă în celule şi poate fi mult mai uşor digerată, asimilată de organism. Mierea este cel mai curat aliment. Cu albinele mergem în Munţii Retezat, pe Valea Mureşului la salcâmi, în zona Lipovei, Sâvârşin, zona Iliei. În munţi, în Poiana Ruscă, Retezat, la tei mergem tot în Săvârşin. Viaţa de apicultor este frumoasă, diversificată. Vara sunt zile când ne mutăm cu albinele, plecăm în pastoral. Atunci este cel mai greu pentru că trebuie să încărcăm două maşini de stupi, plus pavilioanele. Cele mai frumoase sunt însă clipele în care stăm la un grătar, la pădure. " Pentru orice apicultor, mierea a înlocuit în totalitate zahărul. Se îndulcesc ceaiul sau cafeaua, dar şi mâncărurile. Pentru că se apropie sezonul salatelor de primăvară, una dintre reţete este atât savuroasă, cât şi sănătoasă. Peste frunzele de salată rupte fâşii se toarnă un dressing din miere (cam o linguriţă), oţet şi ulei de nucă (poate fi înlocuit cu cel de măsline). Foarte simplu!