Zilele europene ale cărţilor de bucate

Relaţia dintre gastronomie şi literatură este o temă pe care Muzeul Ţăranului Român, Clubul Ţaranului şi Fundaţia Noi Citim au dezvoltat-o în aceste zile în cadrul unei manifestări cu mult mai largi ce a cuprins întreaga Europă. "Este vorba despre evenimentul Cartea în Bucate - Arta Culinară din Literatură în Farfurie, târg cu vânzare de carte, delicatese şi ateliere culinare", ne-a declarat Monica Brânduşescu, director executiv al Fundaţiei Noi Citim.

"Târgul este organizat cu ocazia Festivalului Zilele Europene ale Cărţii - 14-21 noiembrie -, desfăşurat simultan în mai multe capitale europene. Tema din acest an este Europa Gurmandă. Noi Citim propune un program interactiv cu discuţii despre semnificaţiile hranei, despre importanţa alimentaţiei sănătoase, dar şi aplicaţii neobişnuite ale mâncării: sculpturi sau bijuterii lucrate manual din elemente alimentare", ne-a declarat distinsa noastră interlocutoare.

CĂRŢI DE BUCATE
Cât de importantă este o carte de bucate pe raftul din bibliotecă şi cât se poate citi din ea? Mult! Cărţile de bucate pot fi şi subiect de lectură. "A existat o perioadă în care a citi o astfel de carte de bucate într-un timp în care anumite ingrediente nu se găseau era o plăcere aproape la fel de mare cu a citi o carte de ficţiune. Dar în timpurile noastre, când poate că nu mai este atât de complicat să găsim ingredientele din cărţile adevărate, se poate şi citi o carte de bucate.

Experimentele sunt multiple. Inclusiv intuiţia noastră merge cu gândul la anumite gusturi, te face să meditezi care sunt originile şi cine a inventat această reţetă. Mi se pare o provocare diferită faţă de lecturarea unui roman sau a unei cărţi de ficţiune", ne-a spus Mircea Coloşenco, istoric şi critic literar.

ISTORIC
Bucatele adevărate ale neamului românesc, aşa cum au fost ele puse în carţi încă din prima jumătate a veacului al XIX-lea, scrise de cei mai de vază cărturari ai timpului, precum Negruzzi, Kogălniceanu sau postelnicul Manolache Drăghici, înaintaşul lui Iorga, au adus bucătăria noastră către ceea ce însemna marea bucătărie franceză. "În secolul al XIX-lea, toţi ştiau să gătească. Să ne amintim de Kogălniceanu sau de Dobrogeanu-Gherea, au fost proprietari de localuri.

Restaurantul Gambrinus nu a fost al lui Caragiale? Dar Gherea nu a fost la restaurantul din Ploieşti? Trebuiau să ştie ce gusturi aveau convivii lor?", a continuat Mircea Coloşenco.


Papa la Şoni în "concert"
Binecunoscutul bucătar Şoni - Alexandru Pădurean, din Vama Veche - a avut o demonstraţie culinară la Clubul Ţăranului, în cadrul manifestării Arta Culinară din Literatură în Farfurie. Ca de fiecare dată, inegalabilul Şoni şi-a încântat "audienţa" cu "simfonia ceaunelor". Bucatele pregătite de el şi "echipa lui mobilă" de bucătari au făcut deliciul publicului şi al invitaţilor.


Expoziţie de sculptură culinară
Gabriel Tiron, unul dintre puţinii maeştri bucătari care practică sculptura culinară, a împodobit mesele de la Clubul Ţăranului Român. Pepenii, sculptaţi pentru ocazii deosebite, ridichi ce semănau cu florile, şi multe alte legume şi fructe au captat atenţia celor care s-au aflat la Clubul Ţăranului Român vineri după-amiază.