Ziua Crucii

Batranii spun ca de Ziua Crucii (14 septembrie) pamantul se inchide pana la primavara. Toate insectele si ganganiile intra in pamant, la adapost, si asteapta trecerea frigului. Serpii, inainte de a se ascunde si ei in vizuinile lor de negasit, se aduna intr-o poienita. Acolo fauresc o piatra pretioasa, neinchipuit de frumoasa, iar cei care au norocul si o gasesc se vor tamadui de multe boli. Pasarile incep sa plece in stoluri spre alte tari, anuntand clar venirea toamnei. Florile isi pierd din frumusete si se ofilesc, iar acest fenomen, in viziunea populara, "glasuieste" parerea lor de rau ca vremea trebuie sa se schimbe. Florile care se mai pastreaza inca proaspete (busuiocul, cimbrul, menta sau maghiranul) sunt considerate magice si, o data culese si pastrate sub o icoana (de cele mai multe ori a Maicii Domnului), pot vindeca la momentul oportun.

SIMBOLISTICA. Ziua Crucii nu este importanta doar ca punct de hotar, ea se bucura si de alte semnificatii. In traditia crestina, crucea este cea mai de temut arma, atat a lui Iisus Hristos, cat si a tuturor oamenilor. Ea a fost cea care a sfintit pamantul si toate lucrurile de pe el. Crucea ferestrei, sau cerceveaua, sfinteste acest microcosmos care este casa, indepartand pericolele. Semnul crucii ii apara pe oameni de nenorociri si primejdii si indeparteaza teama. Traditia mai spune ca este suficient sa-ti aduci aminte in ce zi a saptamanii a picat in acel an Ziua Crucii, ca pe data capeti putere si-ti invingi teama.

Fiind o zi foarte importanta, s-au instituit de-a lungul timpului o serie de interdictii. Cea mai importanta este legata de interzicerea consumului alimentelor care au forma unei cruci: usturoi, nuci, prune sau peste. Nu se lucreaza pe camp sau in casa, pentru a nu atrage primejdiile. In schimb, cei care tin post negru, insotit de rugaciune din suflet, se vindeca de multe boli grele.

Cel mai bine este sa se inceapa culesul viilor chiar de Ziua Crucii. Se sfintesc mai intai butoaiele in care va fi tinut vinul, iar in fiecare seara, dupa cules, gospodarii se strang si petrec cu mancare si bautura. Niciodata nu se culeg ultimii struguri care au ramas pe butuc, acestia fiind oferiti, ca ofranda, lui Dumnezeu. Ritualul este o reminiscenta a obiceiurilor din vremurile timpurii ale crestinatatii: dupa ce se secera graul se lasau cateva spice pentru cei saraci.

OFRANDE LA MOSII DE TOAMNA Se dau de pomana, de sufletul celor morti, vase de lut. De obicei se ofera copiilor si se umplu cu apa proaspata de izvor, cu lapte sau cu miere. Deasupra se asaza un colac sau un covrig. Pomana este primita doar alaturi de o lumanare si un cuvant bun. De Mosi se organizeaza in sate targuri de toamna, in care se vand diferite vase de lut, de toate marimile si formele.

13-19 SEPTEMBRIE

Inaltarea Sfintei Cruci 13 M †Inaintepraznuirea Inaltarii Sfintei Cruci. Sf. Sfintit Mc. Corneliu Sutasul; †) Cuv. Ioan de la Prislop 14 J (†) Inaltarea Sfintei Cruci (Post) 15 V †) Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partos; Sf. Mare Mucenic Nichita Romanul 16 S Sf. Mare Mucenita Eufimia; Sf. Mucenita Meletina 17 D Sf. Mucenita Sofia si fiicele sale: Pistis, Agapis si Elpis 18 L Sf. Eumenie, Episcopul Gortinei; Sf. Mucenici Ariadna si Castor 19 M Sf. Mucenici: Trofim, Savatie si Dorimedont "Ferice de oamenii tai, ferice de slujitorii tai, cari sunt pururea inaintea ta, si cari aud intelepciunea ta!" 2 Cronici, capitolul 9, versetul 7