Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sensul acesta e consemnat și în dicționar: „a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea”.
Dar de ce tocmai câmpii? Și ce legătură are cu lumea agricolă?
1) „A bate” nu înseamnă doar „a lovi”, ci și „a străbate”
În română, verbul „a bate” are (și) sensul vechi de „a parcurge / a umbla mult” – ca în „a bate drumurile”, „a bate mult drum”. În aceeași familie de sens intră și „a bate câmpii”.
În logica satului de odinioară, a bate câmpul/câmpiile poate fi citit literal drept:
- a străbate ogoarele,
- a cutreiera câmpurile,
- a merge „în toate părțile”, fără o direcție clară.
Aici apare legătura „agricolă”: câmpia = spațiul muncii, al ogorului, al terenurilor cultivate. Expresia folosește această imagine foarte familiară într-o societate tradițional rurală.
2) Originea „de import”, din franceză
Mulți lingviști și comentatori ai limbii arată că „a bate câmpii” este, foarte probabil, o traducere aproape mot-a-mot după francezul „battre la campagne” („a bate câmpul”). Este plasată, ca intrare în uz, în secolul al XIX-lea, în epoca puternicei influențe franceze asupra românei culte.
Diferența de formă e minoră: franceza are „campagne” la singular, româna a fixat expresia la plural („câmpii”).
3) În franceză, expresia pornește din „teren”: vânătoare și recunoaștere
Ce e important: în franceză, „battre la campagne” a însemnat inițial „a străbate ținutul/câmpul în toate direcțiile”, mai ales:
la vânătoare (a scotoci terenul ca să „ridici” vânatul),
în registru militar (a face recunoaștere, a „mătura” zona după informații).
Abia apoi apare sensul figurat: un vorbitor/orator „bate câmpul” când se îndepărtează de subiect, o ia pe ocolite, în digresiuni. Acest sens figurat e atestat în dicționare franceze vechi și în Dictionnaire de l’Académie française.
4) Cum ajunge de la câmp la vorbă „aiurea”
Mecanismul e foarte logic:
a bate câmpul (literal) → a cutreiera fără direcție → a rătăci (mental) → a divaga (în vorbire)
Cu alte cuvinte, expresia nu descrie o muncă agricolă (gen arat/secerat), ci imaginea rătăcirii prin spațiul deschis al câmpiei — o metaforă perfectă pentru rătăcirea de la subiect.
5) Și atunci, care e legătura cu agricultura?
Legătura este mai degrabă de decor și de imaginar decât una „tehnică”:
„câmpiile” trimit la lumea ogorului, la peisajul rural recognoscibil în română;
verbul „a bate” (a străbate) era natural într-o societate în care terenul (câmpul, drumul, țara) era reper zilnic;
expresia s-a fixat pentru că imaginea e intuitivă: când „bați câmpii”, te împrăștii.
În română, „a bate câmpii” = a divaga / a vorbi aiurea.
Citește pe Antena3.ro
