Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Două cuţite Fabergé, create de celebrul bijutier de la curtea imperială rusă, au dispărut în timpul Revoluţiei bolşevice din 1917. Aceste obiecte, despre care experţii au crezut că au fost topite alături de un preţios serviciu de masă, realizat din argint, au fost descoperite după un secol, în Polonia, informează AFP.
După 1917, Revoluţia bolşevică avea nevoie de bani pentru a continua lupta şi pentru a-şi consolida puterea. Reprezentanţii ei au naţionalizat bunurile ţarilor, ale familiilor aristocrate şi burgheze şi pe cele ale bisericilor.
Platouri, ceşti, capace... minunate obiecte decorative create de bijutieri de prestigiu au fost topite pentru a obţine metalele preţioase din care acestea erau realizate. Aceeaşi soartă a fost rezervată unui serviciu de masă din argint, conţinând peste 100 de piese şi aparţinând bogatei familii Kelch, care îl comandase de la casa Faberge.
"Istoricii de artă credeau că acest serviciu a dispărut pentru totdeauna, în totalitate. Or, două piese au apărut recent pe piaţă: două cuţite de peşte - un cuţit de serviciu de 35 de centimetri şi un cuţit individual de 21 de centimetri - au fost scutite în mod miraculos", a relatat pentru AFP Adam Szymanski, un istoric de artă şi expert polonez în creaţia bijutierului Faberge, aflat la originea descoperirii.
Meritul ar reveni unui soldat din Armata Roşie, care, în 1918, a intrat în posesia celor două cuţite, a spus profesorul Szymanski. Obiectele făceau parte dintr-un serviciu gotic, un ansamblu unic, întrucât Faberge a creat foarte puţine obiecte în acest stil ce era încă la modă la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Preţuri astronomice
Povestea lor datează din anul 1900. Barbara Kelch-Bazanova, moştenitoarea uneia dintre cele mai mari averi din epocă, a comandat un serviciu de masă pentru 125.000 de ruble - o sumă considerabilă pe atunci - de la Faberge, un bijutier rus de origine germano-daneză, cunoscut pentru creaţiile sale fabuloase: ouă realizate din aur şi încrustate cu pietre semipreţioase, ce conţin diverse miniaturi (balerine, trăsuri, castele, vapoare, cai, papagali). La licitaţii de artă organizate în zilele noastre, creaţiile lui Faberge ajung să fie vândute cu preţuri astronomice.
Ţarul Alexandru al III-lea i-a cerut lui Pierre-Karl Faberge să realizeze un prim ou în acest stil pentru soţia lui, Maria Fedorovna.
Ţarina a fost atât de încântată, încât bijutierul a devenit "maestru aurar al coroanei imperiale, acreditat prin nominalizare specială".
Faberge a realizat apoi 52 de ouă speciale pentru familia Romanov, şapte pentru familia Kelch, toate decorate cu fineţe şi în diverse stiluri "neo", în special rococo, Empire şi Louis al XVI-lea.
Neogotic
Barbara Kelch, o burgheză bogată, căsătorită cu un baron rus din Sankt Petersburg, încerca să se facă acceptată de aristocraţia rusă.
Serviciul ei pentru 32 de persoane, cu somptuoase "piese de masă" - decoraţiuni care sunt plasate în centrul mesei - trebuia să îi impresioneze pe invitaţii ei din sala de mese neogotică a palatului Kelch din Sankt Petersburg.
Serviciul a fost realizat în atelierele Faberge din Moscova în 1900, după proiectul arhitectului şi designerului rus Fiodor Schechtel. Cinsprezece desene se găsesc în prezent la Muzeul de Arhitectură din Moscova.
"Nu există niciun dubiu, litera K figurează pe cuţite şi este identică cu aceea care apare pe decoraţiunile din sala de mese", a subliniat profesorul Szymanski. "Cuţitele au mânere Faberge, iar semnătura 'K.Faberge', în litere chirilice, este foarte lizibilă", a adăugat el.
Singurele dovezi palpabile ale existenţei serviciului sunt o serie de fotografii rare, realizate în 1902, cu ocazia unei expoziţii a creaţiilor lui Faberge, organizată de ţarina Alexandra Fedorovna, soţia lui Nicolae al II-lea.
Barbara Kelch, după ce a divorţat în 1905, s-a mutat la Moscova, luând cel mai probabil cu ea această comoară, care a fost apoi confiscată şi distrusă de bolşevici, a explicat expertul polonez.
În ceea ce îl priveşte pe acel soldat, el a primit cele două cuţite ca plată pentru munca lui - a contribuit la topirea serviciului. Apoi, soldatul le-a vândut în 1921 alături de alte obiecte unui medic polonez, Jozef Wolski, care locuia în Galiţia, o provincie împărţită în prezent între Polonia şi Ucraina.
Apoi, cele două cuţite au rămas în cadrul aceleiaşi familii timp de aproape un secol, înainte de a fi revândute în 2016.
Noul lor proprietar, un colecţionar polonez, i-a cerut profesorului Szymanski să le expertizeze. Şi, după ce a aflat că era vorba despre două piese dintr-un serviciu Faberge, el le-a depus într-un seif al unei bănci.
Potrivit istoricului de artă Szymanski, un colecţionar american a oferit deja 1 milion de euro, iar un client din Rusia şi-a exprimat la rândul său interesul faţă de cele două obiecte.
Deşi autenticitatea lor nu mai este pusă sub semnul întrebării în rândul experţilor în opera lui Faberge, aceştia din urmă au totuşi păreri împărţite în ceea ce priveşte preţul de vânzare al acestor obiecte.
"Un serviciu de masă este fabricat în serie şi valoarea lui nu este niciodată atât de extraordinară", a afirmat Alexander von Solodkoff, expert german şi membru în consiliul consultativ al Muzeului Faberge din Sankt Petersburg. "Importantele piese din centrul mesei erau acelea care aveau o valoare mare", a adăugat el.
"Dacă aş fi proprietarul lor, aş accepta imediat oferta de 1 milion de dolari", a declarat expertul francez Maxime Charron. "Pentru că, în pofida rarităţii lor şi a interesului important exprimat pe piaţă, este vorba în definitiv de nişte simple cuţite".
Compania Faberge a fost naţionalizată de bolşevici în 1918. Celebrul bijutier a murit în exil la Lausanne în 1920, la vârsta de 74 de ani.
Patru ani mai târziu, fiii lui, Alexandre şi Eugene, au înfiinţat la Paris compania Feberge et Cie, însă magazinul lor de bijuterii, Faberge, Paris, nu a avut succesul scontat.
Ca urmare, marca Faberge a fost vândută şi a fost de atunci utilizată în special pentru crearea şi comercializarea de parfumuri.AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
