Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un mare mariaj la orizont. Domnul Constantin Isvoreanu o ia în căsătorie pe domnişoara Maria de Laptew. Mâine, dacă timpul e frumos, cursele vor prezenta o atracţie în plus. Există un pariu de 3000 de franci angajat între domnul comandant Nicolae Vlădoianu cu Charbonier şi domnul sublocotenent Mihai de Laptew cu Dorine.
Ieri seară s-a jucat la marele teatru Studentul sărac în onoarea doamnei Stubel, steaua trupei. Sala era ticsită de sus până jos.
A venit întreg tribul Israelului, iar din high-life, câteva persoane. La parter este o adevărată Palestină. Toată crema snobilor din Iudeea. Piesa este foarte bine jucată şi delicios cântată de artistă. La fiecare act, doamna Stubel primeşte o ploaie de flori; cea mai mică arie este acoperită de aplauze.
Căldura a fost sufocantă. Sezonul dramatic este muribund. El va trena totuşi ceva timp, ploaia nepermiţând deschiderea grădinilor. De asemenea, ieri seara, a doua seară dansantă la legaţia Rusiei. Au avut loc două petreceri: una de noapte şi alta de zi. Prima a fost luminată de focul ochilor frumoşi ai dansatoarelor, a doua de razele aurorei, geloasă detestând splendorile. Soarele a încercat în zadar să străpungă norii pentru a contempla de asemenea acest frumos batalion.
10 mai 1883
Cine zice zână, zice feerie şi se gândeşte la doamna prinţesă Urusov, o adevărată zână ale cărei recepţii ţin de feerie.
A doua seară dansantă a fost dintre cele mai animate.
Reşedinţa legaţiei Rusiei este minunat amenajată. Saloanele sunt decorate cu stil; mâna unei femei de gust le-a ornat cu mii de suveniruri preţioase şi în bibelouri artistice. Este cel mai frumos colţ din Bucureşti, cel mai somptuos, cel mai verde şi mai încântător.
În asistenţa numeroasă şi aleasă am remarcat-o pe prinţesa George Bibescu în alb, un potop de colibri i se roteau pe trenă, o coroană de iederă împletită cu trandafiri naturali se înfăşoară în jurul capului. Doamna Zoe Sturza, rochie din satin trandafiriu schimbător cu un semivoal dintr-un nor de dantele negre scos în evidenţă de panere de maci, în păr – stele din briliante.
Prinţesa Ferdinand Ghica, graţioasă ca întotdeauna, în toaletă cu semitrenă din satin crem, corsaj de vizitiu din velur rubiniu traversat de un mare rozariu din aur cizelat medieval; pe cap o adevărată floră de briliante. Doamna Ecaterina Lahovary, foarte elegantă, toaletă Watteau, rochie din satin pompadour drapată de brocart alb şi dantele, panere de trandafiri naturali, corsaj deschis à la Diana, înflorit de un crâng de trandafiri naturali; în păr, trandafiri bengalezi şi fluturi de diamante.
Doamna White, voalată în nori albi; o poetică coroană de flori de nu-mă-uita; doamna Marieta Ghica, în violet iluzoriu, încoronată de trandafiri naturali.
Doamna Charles Ferikidis, în albastru pal rază de lună, presărată cu flori de nu-mă-uita pe trenă, în corsaj şi în păr, flori naturale; doamna Dragumis, în satin alb; domnişoara Maria Eliatte, orbitoare într-o toaletă distinsă, mugur de aur voalat cu un ţesut aerian negru, pe cap, gheare de leu; doamna Elena Catargi, în rubiniu şi gri de argint.
Doamna Alexandru Darvariss, în toaletă sobră de satin negru, mănuşi negre; doamna Crisoveloni în mare toaletă de ducesă, trenă din brocart Ludovic al XV-lea, albastră; corsaj à la Dubarry cu un cordon de trandafiri puşi în jurul gâtului; doamna Lucia Duca, în roşu pompeian; doamna Sleed în bordo etc.
Un întreg buchet de tinere fete: domnişoara Maria Catargi, încântătoare în albastru, albăstrele în păr. Domnişoara Caterina de Listenay, în albastru sub o ploaie de nu-mă-uita. Domnişoara Alexandru Ghica în trandafiriu-auroră. Domnişoara Jeana de Listenay, o bijuterie Ludovic al XV-lea, într-un scrin de satin albastru şi de lăcrămioare. Domnişoara Greceanu, în albastru etc.
Gazda făcea onorurile sărbătorii cu o graţia-i distinsă; toaleta sa, un adevărat poem, o rază de soare din luna mai, toată în alb acoperit de fluturi, omizi şi larve în mii de culori; mai noduri de dantele cilindrice, corsaj din satin alb, ace de perlă fine fabuloase; în părul de-un negru de abanos, mari picături trandafirii din briliante. Printre bărbaţi, întreg Bucureştiul elegant şi cunoscut. Domnul prinţ Urusov s-a implicat toată seara, neobosit, multiplicându-se peste tot; era ca un general constant pe metereze. Dansurile au început la orele 10 şi au durat toată noaptea, împărţite în două părţi de un supeu distins. Fortul bătăliei, cotilionul adică, a urmat supeului. A fost strălucitor condus de domnul Isvolsky, primul secretar al legaţiei. Această frumoasă sărbătoare s-a terminat în zori printr-un ceai de conversaţie înveselit de cântecul păsărilor care zburau de colo-colo pe terasă.
Despre sociologia modei
Mi-aş dori ca accesul pe catwalk al modelelor să fie condiţionat de lectura unuia dintre textele fondatoare ale sociologiei, un eseu scris în 1905 de Georg Simmel, Philosphie der Mode. Moda este pentru sociologul german o formă de imitaţie, de egalizare socială. Aflându-se într-un proces permanent de schimbare şi reuşind să diferenţieze o perioadă de timp de alta şi un statut social de altul, reunindu-i pe cei din aceeaşi clasă socială şi separându-i de ceilalţi, moda este întotdeauna creaţia elitei. Masele se grăbesc să imite din dorinţa, explicabilă socio-psihologic, de a diminua distincţiile de clasă socială. Imitaţia oferă posibilitatea extinderii continue a marilor creaţii ale spiritului uman, fără ajutorul forţelor care, iniţial, au fost însăşi condiţia lor de naştere. În plus, imitaţia oferă individului satisfacţia de a nu fi singur în acţiunile sale. Simmel susţine că, atunci când imităm, avem capacitatea de a transfera altora, nu numai cererea pentru activitatea creatoare, ci şi responsabilitatea pentru acţiunea în sine. Astfel, individul este eliberat de grija de a alege şi este considerat un simplu membru al grupului. Procesul de imitaţie, în toate situaţiile în care este considerat un factor productiv, reprezintă una dintre tendinţele fundamentale ale caracterului nostru, şi anume, acea tendinţă care se conţine pe sine prin analogie, prin adaptarea specială la general.
