Nu numai palatele pot avea o istorie. Iată că există „palate” ale vremurilor moderne pe care lumea le vizitează cu aceeaşi frenezie. Pentru unii un mod de viaţă, pentru alţii insuportabil efect al progresului, mall-urile au evoluat de-a lungul deceniilor, devenind un fenomen atât din punct de vedere comercial, cât mai ales social.
Specialiştii în domeniu ţin să sublinieze că mall-ul reprezintă versiunea contemporană a bazarelor, galeriilor, burselor şi pieţelor din vremurile demult apuse. Să nu omitem un element important: magazinul universal, care este o invenţie a oamenilor de afaceri francezi ai secolului al XVIII-lea şi care reprezintă un fenomen repede răspândit după ce milioane de oameni vizitaseră Parisul cu ocazia marilor expoziţii.
Pe de altă parte, psihologii notează că, prin „studierea” unui mall, putem învăţa multe despre noi, plus că ne putem îmbunătăţi cunoştinţele la nivel estetic şi psihologic, ba chiar la nivel economic. Oricum ar fi, unde în altă parte ar fi putut începe ceea ce am putea numi o istorie a mall-urilor decât în America? Primul mall a apărut în Edina, statul Minnesota, cu aproximativ şapte decenii în urmă, iar în scurt timp societatea americană avea să încheie un fericit şi pe termen lung mariaj cu mall-urile (la figurat şi la propriu – având în vedere că în prezent mulţi americani chiar se căsătoresc în mall!). Numărul lor a crescut în SUA de la opt în 1946, la mii şi mii – în prezent. Conform National Research Bureau, la finele anului 1992, în SUA existau 38.966 de complexe comerciale, dintre care 1.835 erau complexe regionale mari. Pe măsură ce au început să cuprindă, în afară de magazine, birouri, teatre, chiar şi hoteluri, complexele comerciale au devenit atracţii turistice, începând să semene în mod straniu cu centrele oraşelor de odinioară…
Invenţii şi surprize
„Merg la complexul comercial o dată la două sau la trei săptămâni. Desigur, merg cu automobilul, pe care îl las în spaţiul enorm de parcare. În interior, atmosfera devine lejeră prin zona de restaurant, tinerii se înghesuie în «bolta video», părinţii tineri îşi duc copiii la cinematograf. Atmosfera este îmbucurătoare. Oamenii se plimbă, umerii lor se ating, ei se află într-un spaţiu comun. Locuitorii sofisticaţi ai urbei nu sunt încântaţi de complexele comerciale, dar majoritatea americanilor consideră că acestea fac parte integrantă din viaţa cotidiană, la fel ca parcurgerea unor distanţe pe autostradă pentru a ajunge la service, ca preparatele culinare la minut, ca vânzarea unor obiecte casnice în «talciocul» amenajat în garajul propiu şi ca grătarul din grădină”.
Frazele-eseu despre mall-uri îi aparţin profesorului de arhitectură şi urbanistului Witold Rybczynski, autor al cărţilor „Home” (1986 – o istorie a arhitecturii locuinţelor şi „The Most Beautiful House in the World” (1989 – o descriere a propriei sale case, pe care a proiectat-o şi a construit-o singur). „Complexul comercial este apanajul clasei de mijloc”, continuă Rybczynski.
Complexul comercial a apărut la începutul secolului al XX-lea, în suburbiile din jurul oraşelor americane. Imediat s-a ivit aşa-numitul concept „sate de magazine”, deoarece istoria mall-urilor este plină de invenţii. Cum ar fi căruciorul pentru cumpărături din magazinele cu autoservire, care a apărut în anii ’30, uşurând viaţa supermarket-urilor (elemental principal al primelor complexe comerciale). Şi invenţiile, dar mai ales surprizele istoriei centrelor comerciale nu se opresc aici. (Va urma)