Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Basarabenii au însă o legendă frumoasă despre un izvor numit Sfânta Parascheva.
"Românii basarabeni povestesc, prin împrejurimile Akkermanului, legenda unui izvor numit al Sfintei Paraschiva, în următorul cuprins: „De mult, de foarte mult, pe când pe aci mișuiau hoardele tătărești, o bandă de tătari a pus mâna pe o fată de o frumusețe mare, care se numea Paraschiva. Prizoniera a fost vândută în haremul unui pașă din Akkerman. Pașa, cum a văzut acea fată, a căzut fermecat de atâta frumusețe și a voit s-o înduplece cu fel de fel de daruri scumpe, ca să-i fie nevastă. Dar totul a fost în zadar: fata n-a voit să se facă cadână. Atunci pașa a turbat de mânie și într-o noapte a voit să o ia cu sila, însă fata a izbutit să fugă din harem. Soldații trimiși s-o prindă au găsit-o pe malul limanului și, când erau să pună mâna pe dânsa, ea s-a prefăcut într-un izvor.”
Prin unele părți se crede că Sf. Paraschiva a fost chinuită de păgâni într-o vineri, și de aceea, în orice zi ar cădea această sărbătoare, poporul o numește Vinerea mare și o socotește ca una din cele mai mari sărbători", se arată în lucrarea "Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă și Postul Crăciunului. Studiu etnografic", București, 1913, de Tudor Pamfilie.
Tradiții și obiceiuri
"Oile strămutate nu se mai pot ține despărțite de berbeci și deci în ziua de Sf. Paraschiva sau Vinerea mare se slobod oile la berbeci pentru prăsire, crezându-se că aceasta se face pentru ca mieii să fie frumoși și pestriți și să fie născuți înainte de Paști cu două săptămâni. Pentru aceasta, ca ajutor, Vinerea mare trebuie să se păzească din partea muncii. Prin județul Suceava, ciobanii se feresc în această zi să cioplească ceva, căci se tem să nu le iasă mieii tărcați, ceea ce le-ar micșora prețul.
Vinerea mare fiind într-o vreme când munca în câmp se sfârșește, când fiece gospodar își cunoște sporul agonisitei lui de peste an și când frigul începe „a-și arăta colții”, e firesc deci ca pretutindeni oamenii să înceapă a se pregăti pentru iarnă cumpărându-și de pe la târguri sau iarmaroace tot ce le lipsește în privința îmbrăcămintei. „Acum, de Vinerea mare, își cumpără și soarele cojoc. Alții zic că-și cumpără și Sfântul Dumitru.”, potrivit aceluși studiu, prezentat de Muzeul Țăranului Român pe Facebook.
Imaginea este o miniatură cu „Sfânta Paraschiva” din manuscrisul Stihos adecă viers, al cărui meșter este celebrul Picu Pătruț. Manuscrisul a fost realizat între anii 1842-1850 în Săliște, Sibiu și face parte din Tezaur.
