Limba română: Ce înseamnă cuvântul „bolșevic”?

Definiția cuvântului „bolșevic” în DEX

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), termenul „bolșevic” este definit astfel:

BOLȘEVIC, -Ă adj., BOLȘEVIC, -I s. m. și f.
1. (Persoană) adept al bolșevismului, membru al partidului comunist din Rusia în perioada revoluționară de la începutul secolului XX.
2. (În contexte extinse) Persoană cu idei comuniste radicale.

Termenul derivă din limba rusă, „большевик” (bolșevik), care înseamnă „majoritar”. Acest nume provine din scindarea Partidului Muncitoresc Social-Democrat Rus (PMSDR) în două facțiuni în anul 1903: bolșevicii (majoritarii), conduși de Vladimir Lenin, și menșevicii (minoritarii), conduși de Iulius Martov.

Originea și semnificația termenului „bolșevic”

În contextul istoric, termenul „bolșevic” a fost folosit pentru a desemna aripa radicală a Partidului Muncitoresc Social-Democrat Rus (PMSDR), care a susținut o revoluție proletară condusă de o avangardă revoluționară. Această mișcare a culminat cu Revoluția Bolșevică din Octombrie 1917, care a dus la instaurarea regimului comunist în Rusia și la formarea Uniunii Sovietice.

Bolșevicii susțineau ideea de dictatură a proletariatului, ceea ce însemna că puterea trebuia să fie deținută de clasa muncitoare printr-un stat centralizat și autoritar. Scopul lor era abolirea capitalismului și instaurarea unei economii socialiste, în care mijloacele de producție să fie controlate de stat.

După victoria din 1917, Partidul Bolșevic și-a schimbat numele în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) și a devenit singurul partid legal în URSS.

Diferența dintre bolșevici și menșevici

În 1903, în cadrul celui de-al doilea congres al PMSDR, partidul s-a divizat în două facțiuni:

1. Bolșevicii (majoritarii) – susținători ai unei revoluții rapide și organizate sub conducerea unei elite revoluționare. Credeau că doar un grup restrâns de revoluționari profesioniști putea ghida clasa muncitoare spre victorie.
2. Menșevicii (minoritarii) – susținători ai unei transformări sociale mai lente, prin metode democratice și prin colaborarea cu alte partide socialiste.

Această diviziune a dus la conflicte majore între cele două grupări, care s-au intensificat odată cu apropierea Revoluției Ruse din 1917.

Revoluția Bolșevică și ascensiunea comunismului

1. Revoluția din Februarie 1917

În martie 1917 (februarie conform calendarului iulian folosit atunci în Rusia), țarul Nicolae al II-lea a fost detronat, iar Rusia a devenit o republică democratică, condusă de un guvern provizoriu.

Menșevicii și alte grupuri socialiste au susținut guvernul provizoriu, crezând că Rusia trebuie să urmeze un drum democratic spre socialism.

Bolșevicii, însă, au respins acest guvern, considerându-l o marionetă a burgheziei. Lenin și-a formulat viziunea în „Tezele din Aprilie”, unde a cerut răsturnarea guvernului provizoriu și instaurarea unui regim condus de soviete (consilii muncitorești și soldățești).

2. Revoluția din Octombrie 1917

În 7 noiembrie 1917 (25 octombrie, stil vechi), bolșevicii au preluat puterea printr-o lovitură de stat cunoscută drept Revoluția din Octombrie. Sub conducerea lui Lenin, noul guvern sovietic a implementat rapid naționalizarea industriei și a pământurilor, ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial și suprimarea opoziției politice.

Bolșevismul ca ideologie

Bolșevismul a devenit o ideologie politică și economică bazată pe marxism, dar adaptată de Lenin pentru situația din Rusia. Printre trăsăturile sale principale se numără:

Dictatura proletariatului – Puterea este deținută de muncitori și țărani, dar controlată de Partidul Comunist.
Centralism democratic – Deciziile sunt luate în mod centralizat, iar membrii partidului trebuie să le respecte fără opoziție.
Planificare economică – Economia este controlată de stat, iar proprietatea privată este eliminată.
Internaționalism revoluționar – Susținerea revoluțiilor socialiste în alte țări.

Începând cu Lenin și continuând sub Stalin, bolșevismul a evoluat într-un regim autocratic, cu suprimarea libertăților și execuția dizidenților politici.

Impactul și moștenirea bolșevismului

Crearea Uniunii Sovietice – După Revoluția din 1917, Rusia s-a transformat în URSS, stat condus de Partidul Comunist până la prăbușirea sa în 1991.
Răspândirea comunismului – Ideile bolșevice au inspirat revoluții în China, Cuba, Vietnam, Coreea de Nord și alte țări.
Teroarea stalinistă – Sub Iosif Stalin, bolșevismul s-a transformat într-un regim opresiv, cu milioane de oameni executați, închiși în Gulaguri sau trimiși în exil.
Războiul Rece – Conflictul ideologic dintre URSS și Occident a fost direct influențat de moștenirea bolșevică.

Ce înseamnă „bolșevic” astăzi?

Astăzi, termenul „bolșevic” este folosit în diverse contexte:
În sens istoric – Se referă la membrii Partidului Bolșevic și la adepții Revoluției din 1917.
În sens ideologic – Desemnează susținătorii unui comunism radical sau ai ideologiei marxist-leniniste.
În sens figurat – Uneori este utilizat ironic sau peiorativ pentru a descrie persoane cu vederi comuniste extreme.

Moștenirea bolșevică este una complexă. Pe de o parte, a schimbat radical Rusia și întreaga lume, dar pe de altă parte, a fost asociată cu represiunea, teroarea politică și lipsa libertății.

Citește pe Antena3.ro

O ucraineancă dispărută în Italia a fost găsită în casa unui român. Tatiana a făcut o mărturie la care nimeni nu se aștepta