Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Psihologul Laura Cristina Hijal, psihoterapeut la Clinica Alegria, explică în ce măsură superstițiile ajută sau dăunează și care sunt semnalele de alarmă că este nevoie de intervenția unui terapeut.
„Acest tip de gândire poate oferi un sentiment de control într-o lume imprevizibilă, determinând oamenii să se bazeze pe superstiții ca o modalitate de a gestiona anxietatea și incertitudinea. Nu strică, până la urmă, să faci trei pași înapoi dacă îți taie calea o pisică neagră sau să nu stai la colțul mesei, pentru că s-ar putea să nu te căsătorești niciodată, dacă asta îți oferă confort sau iluzia de control. Totuși, este important să înțelegem că aceste credințe sunt iraționale și nefondate”, explică Laura Cristina Hijal, psihoterapeut la Clinica Alegria.
Unde tragi linie, care este granița dintre normal și patologic? Normalitate, spune psihologul, este când îmbraci o „cămașă norocoasă” la interviul de angajare: „Dacă acesta e modalitatea de a-ți întări încrederea în tine, foarte bine. Este adevărat că dacă obții postul, cel mai probabil vei crede în puterea cămășii și vei continua să o porți ca talisman, perpetuând superstiția. Dar nu e nimic rău în asta. Devine problematic când permitem superstițiilor să ne creeze angoase: s-a rupt cămașa norocoasă, sigur o să am ghinion de acum încolo. Gândind astfel, putem ajunge să ne subminăm singuri acțiunile. Este important ca superstițiile să nu preia controlul asupra rațiunii, să nu devină sursă de anxietate”.
Situația se complică atunci când credințele populare se înrădăcinează și atrag după sine comportamente obsesiv-compulsive „pentru anularea ghinioanelor”: „Dacă nu port anumite șosete, o să mi se întâmple ceva rău. Sau: trebuie să cobor un număr par de trepte și să ies cu dreptul pe ușă, altfel, sigur pățesc ceva. Sunt persoane cărora astfel de gânduri și comportamente le guvernează și le complică viața, și în aceste cazuri, este nevoie de psihoterapie, pentru că vorbim despre o tulburare obsesiv-compulsivă pliată pe superstiții”, explică psihologul Laura Cristina Hijal.
Apoi, există cazurile extreme, care sunt și cel mai dificil de gestionat: „Este situația persoanelor pentru care superstițiile s-au transformat în convingeri puternice și le afectează deciziile când vine vorba de propria sănătate și, în ultimă instanță, de viața lor. Vorbim despre oameni care refuză tratamente salvatoare, preferând să meargă la „vrăjitoare” ca să se facă bine și să poarte talismane care, cred ei, vor alunga boala din corp”.
Este foarte important, subliniază psihologul, să ne dăm seama când am cedat prea mult teren în fața superstițiilor și să cerem sprijin: „Convingerile care devin rigide și interferează cu viața noastră de zi cu zi sau cu luarea deciziilor pot indica probleme psihologice mai ample. Ajutorul profesional, din partea unui psihoterapeut, devine necesar pentru a aborda aceste preocupări și pentru a dezvolta strategii mai sănătoase de a face față provocărilor”.
