x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber 10 cele mai populare superstiții românești: Tradiții și credințe transmise din generație în generație

10 cele mai populare superstiții românești: Tradiții și credințe transmise din generație în generație

de Andreea Tiron    |    04 Aug 2024   •   13:40
10 cele mai populare superstiții românești: Tradiții și credințe transmise din generație în generație
Sursa foto: Hepta

Superstițiile fac parte din cultura populară a fiecărei națiuni, fiind transmise din generație în generație și reflectând adesea credințele, temerile și tradițiile unui popor. În România, un ținut bogat în folclor și tradiții, superstițiile sunt omniprezente.

Iată zece dintre cele mai întâlnite superstiții românești și semnificațiile lor.

1. Pisica Neagră

Una dintre cele mai cunoscute superstiții este că o pisică neagră care îți taie calea aduce ghinion. Această credință este larg răspândită în multe culturi, nu doar în România. Se crede că pisicile negre sunt asociate cu vrăjitoria și spiritele rele, iar întâlnirea cu una poate prevesti un necaz.

2. Sarea vărsată

Vărsatul sării este considerat un semn rău, aducător de certuri și neînțelegeri. Se spune că, pentru a contracara ghinionul, trebuie să iei un praf de sare vărsată și să o arunci peste umăr, pe spate, ca să alungi spiritele rele.

3. Usturoiul la uși și ferestre

În noaptea de Sfântul Andrei, cunoscută și ca "Noaptea Strigoilor", se obișnuiește să se pună usturoi la uși și ferestre pentru a proteja casa de spiritele rele și strigoi. Se crede că usturoiul are puterea de a alunga răul și de a proteja locuința.

4. Mătura pusă în ușă

Dacă nu vrei să primești musafiri neașteptați sau nepoftiți, se spune că trebuie să pui o mătură cu coada în sus în spatele ușii. Aceasta ar avea puterea de a-i ține pe musafiri la distanță.

5. Nunta în luna mai

În tradiția românească, luna mai este considerată o perioadă nefastă pentru nunți. Se crede că cei care se căsătoresc în această lună vor avea parte de ghinion și nefericire în căsnicie, motiv pentru care mulți evită să-și unească destinele în această perioadă.

6. Spargerea oglinzii

Se spune că spargerea unei oglinzi aduce șapte ani de ghinion. Această superstiție își are rădăcinile în credința că oglinzile reflectă nu doar imaginea, ci și sufletul unei persoane. Spargerea unei oglinzi ar echivala cu ruperea sufletului.

7. Ciorba vărsată

O superstiție interesantă este aceea că, dacă verși ciorbă, vei avea parte de o ceartă sau o discuție aprinsă. Deși nu are o explicație clară, această credință este larg răspândită și este respectată cu strictețe de mulți.

8. Înțeparea limbii

Dacă te înțepi în limba în timpul mesei, se spune că cineva te vorbește de rău. Aceasta superstiție se bazează pe ideea că limba este legată de cuvinte și comunicare, iar o mică rană ar putea semnifica o bârfă.

9. Aruncatul monedei în fântână

Aruncatul unei monede într-o fântână este considerat un gest aducător de noroc. Se crede că, dacă îți pui o dorință în timp ce arunci moneda, aceasta se va îndeplini. Această practică este obișnuită și la alte culturi și este asociată cu ritualuri de noroc și prosperitate.

10. Călcatul pe picior în noaptea de Revelion

În noaptea de Revelion, se spune că, dacă vrei să ai noroc și să ai parte de iubire în noul an, trebuie să calci pe picior persoana iubită imediat după miezul nopții. Acest gest este considerat un simbol al dominației în relație și al norocului în dragoste.

Superstițiile românești sunt o combinație fascinantă de tradiții, credințe și influențe culturale. Fie că sunt respectate cu strictețe sau privite cu scepticism, ele fac parte din moștenirea culturală a României și adaugă un strop de magie și mister vieții cotidiene. În ciuda lipsei de dovezi științifice, superstițiile continuă să influențeze comportamentul și deciziile multor oameni, oferind o fereastră unică spre modul în care culturile se raportează la necunoscut și la forțele invizibile ale vieții

×
Subiecte în articol: supertitii romania folclor credinte