Realizatorul TV a spus că a fost surprins să descopere că în local există o masă dedicată lui Răzvan Simion, prezentatorul emisiunii „Neatza cu Răzvan și Dani”.
Badea a povestit că, în timp ce stătea la masă, a observat o caricatură a lui Răzvan Simion și o plăcuță pe care era scris: „Masa lui Răzvan Simion. Erudit din fire, are două mari pasiuni: istoria și cafeaua. Se simte ca acasă la Capșa, printre spirite burgheze și plăceri nevinovate (fără zahăr)”.
„Recunosc că am fost surprins. Nu în sens rău, Doamne ferește, îl felicit, îl susțin, cred că este un erudit din fire. Dar am fost surprins”, a spus Mircea Badea, care a amintit că și el a avut de-a lungul timpului legături cu celebrul local, participând la lansarea unei cărți semnate de scriitorul Dinu Săraru.
Capșa, locul unde s-au întâlnit mari nume ale culturii române
Mircea Badea a vorbit și despre istoria Cofetăriei Capșa, loc frecventat de-a lungul timpului de numeroase personalități ale culturii române, printre care scriitori, actori, politicieni și oameni de cultură.
El a evocat atmosfera boemă de altădată și a amintit nume importante care treceau pragul Capșei, precum Petru Dumitriu, Tudor Vianu, Maria Tănase, Zaharia Stancu, Sică Alexandrescu sau Aurel Baranga.
Povestea prăjiturii Joffre, inventată la Capșa
Realizatorul TV a vorbit și despre una dintre cele mai cunoscute prăjituri românești – Joffre, care a fost creată la Capșa în anul 1920, cu ocazia vizitei la București a mareșalului francez Joseph Joffre, erou al Primului Război Mondial.
Prăjitura a fost creată special pentru acesta, deoarece mareșalul era diabetic. Cofetarii de la Capșa au realizat un desert mic, cilindric, în formă de chipiu militar, cu foarte puțin blat și multă ciocolată. Așa a apărut celebra prăjitură Joffre, care a devenit în timp un simbol al Cofetăriei Capșa, scrie dcnews.ro


