Din culisele reportajelor si interviurilor mondene

Multe si mondene am scris in 2005. Daca pana acum ati citit despre ceea ce se intampla in culisele lansarilor, colectiilor de moda, evenimentelor de tot felul, va prezentam si secrete din culisele interviurilor si reportajelor.

Mircea Florian a fost, cu siguranta, cel mai vanat dintre invitatii de la Folk You. Ne-am chinuit sa-l aducem din nou acasa, dar ghinioanele s-au tinut scai de noi. Asa cum stiti, Mircea Florian locuieste de ani buni in Germania. I s-a gresit biletul de avion, i s-a gresit cursa, i s-a gresit data, si toate acestea fiindca n-a existat comunicare (la propriu) intre cei din redactie si cei aflati pe Litoral. Caci la Gura Portitei si in unele zone din Vama Veche nu aveam semnal la celulare. Poate doar prin telepatie sa fi trimis mesaje. Noi in Costinesti, marketingul in Capitala si Mircea Florian in Germania. Da-i cu e-mail-uri, da-i cu telefoane, mai aveam putin si-i trimiteam un porumbel voiajor! Corespondenta prin e-mail a avut titlul "Participare vs dereglare!". Speram ca Mircea Florian sa ne fi iertat "dereglarile". Cand fu una, nu fu alta si tot asa. Ba chiar si cand a ajuns, in sfarsit, in tara, s-a produs o incurcatura. Noi il asteptam la Otopeni, iar folkistul aterizase in Baneasa. Dar traim in Romania si, vorba lui Mircea Badea, asta ne ocupa tot timpul.

CA-N FILME! Tot la mare, ne-am amuzat ascultandu-l pe Ducu Bertzi cantand intr-o toaleta. Era doar CD-ul, nu si cantaretul. In plus, i-am admirat prosoapele cu Pokemoni si tigri (si nu numai) de fiecare data cand treceam pe sub balconul indragitului cantautor. Cine a mai alergat dupa Stefan Banica anul acesta? O intreaga echipa! Trebuia sa facem un interviu, dar, din cauza ca se mergea bara la bara, n-am ajuns la timp in Mamaia. "Ma gasiti intr-un sfert de ora la hotel", ne-a spus Stefan. Iar hotelul era in celalalt capat al statiunii! Nici cu telegondola, nici cu microbuzul, tot n-am reusit sa-l prindem. "Sunt pe malul marii", ne-a informat interpretul. Si cauta-l pe Banica in carul cu... nisip! Adica pe plaja superaglomerata. Dar solistul disparuse in ceata. Noroc ca un alt "echipaj" l-a interceptat pe traseu si l-a tras si-n poza. Am plans cand ne-au coplesit probleme- le (doar unele dintre noi). Am ras in toiul noptii cand scriam cum a ajuns Maria Ciobanu sa fie prezentata intr-un spectacol: "Unele cantarete se nasc privighetori, altele se nasc rate". Ne-am infuriat si-am fi strans de gat apostroful care a picat in carca lui Florian Pittis si-a aparut "Motu’" in loc de Motu. Si sa ne ierte si vesnicul debutant intr-ale folk-ului! Prietenii stiu de ce!

DE COLECTIE! Colectia despre "Bunele maniere" a fost una de povestit nepotilor. Ne-am luat o marja de siguranta pentru a ajunge la timp la intalniri. Ar fi fost culmea sa intarziem chiar la "Bunele maniere"! Dar, ca-n legile lui Murphy, trebuia sa ne luam o marja de siguranta la marja de siguranta, caci am ajuns la Universitatea Ecologica, dar la un alt sediu. Cursa contracronometru pana la destinatie. Constantin Balaceanu Stolnici s-a uitat la ceasul legat cu lant la vesta si a dat verdictul: "Fara doua minute! E bine". La generalul Stanculescu acasa, alta problema: gazda nu gasea papuci pe masura pentru redactor si fotoreporter. Cu Daniela Nane am facut un interviu prin e-mail. Mare ne-a fost mirarea cand am gasit nu numai alte raspunsuri, ci si alte intrebari! Initial am crezut ca actritei nu i-au convenit intrebarile si si-a pus ea altele. Si culmea, si-a mai si raspuns la ele! Dupa ceva vreme ne-am lamurit ca toata treaba a fost doar o incurcatura. PR-ul a trimis, din greseala, alt text.

CU PAPUSA PE TEREN

AJUTOARE. Vedetele au donat pentru sinistrati Tonomatul DP2 ne-a anuntat din timp ca va avea o campanie pentru ajutorarea persoanelor afectate de inundatii. Insa data era incerta. Asa ca am aflat c-o zi inainte ca vom merge in satul Plosca, judetul Teleorman. Desi intentia era sa facem un pachet pentru o familie sinistrata, n-a mai fost timp de pregatiri. Am ales cateva hainute si-o papusa din colectia de-acasa si, pe la miezul noptii, ii croiam rochii cu volane. N-am mai avut vreme nici macar pentru a cumpara o pereche de adidasi, asa ca reporterul Jurnalului National a fost singurul pe tocuri de 10 centimetri la actiunea amintita. Noroc ca n-a plouat si apele s-au retras. Am trecut ca Sageata albastra de la o actiune la alta si, cand a zis realizatorul "Hai", am si sarit intr-un taxi si-am plecat la Televiziunea Romana. In autocarul care ne-a dus spre Alexandria, ne-am nimerit drept in coasta lui Betty de la Etnic. Biata fata, pe care am "intepat-o" ori de cate ori am prins-o calcand stramb, a stat cam stinghera. In febra "impachetarilor" insa, n-am mai tinut cont de adversitati si am muncit cot la cot: una tinea punga, alta incarca produsele si invers. Numai ca nu ne-am imbratisat, ca divele! Dar a fost de admirat si chiar am scris, la vremea respectiva, ca micuta Betty a carat la ajutoare ca o furnicuta. Numai Aurel Moldoveanu canta de mama focului hitul Elenei de la Mandinga. Dar in loc de "Soarele meu" i-a introdus si-o injuratura-n text, rupta din context. Si canta cu toata gura: "F...tu-i soarele meu!".

DEZLEGAREA LA ZAIBAR

JUVETI. La Bailesti, in tara lui Amza Pellea Una dintre cele mai asteptate editii de colectie ale anului 2005, cea dedicata lui Amza Pellea, ne-a umplut de respect pentru bautura "nationala" din "S(t)atele Unite ale Olteniei", zaibarul. N-a fost curte in care sa fi calcat, casa in care sa fi intrat, masa la care sa ne fi asezat, sa nu ni se puna in fata, aburind, paharul de zaibar proaspat tras din damigeana. Dar cate bordeie, atatea obiceiuri si atatea feluri de vin. Mai roze, mai rubiniu, mai acru, mai dulce, mai slab sau mai alcoolizat, dupa cum s-a copt via si cat de harnici au fost oltenii gazda. Un lucru e sigur: zaibarul te face nu doar sa intelegi olteneste, dar sa si gandesti, vorbesti, sa te porti ca juvetii de Bailesti. Tara lui Amza Pellea este ea insasi o scena populata de Nea Marini si nepoti Suca, olteni cu limba ascutita si suflet mare, cu darul vorbirii si simtul umorului, de te fac sa razi c-un ochi si sa plangi cu celalalt. O zi si jumatate am petrecut in inima Olteniei, dar am trait cat toate amintirile despre Amza depanate de interlocutorii nostri - Liviu Dumitrascu, finul actorului, Petrica Carciumaru, fiul lu’ Sache a lu’ Zapacitu, Valentin Turcu, presedintele "Societatii Amza Pellea", Mihai Jifcu, varul lui Amza, Misu Colan, nepotul adevaratului nepot Suca, Titi Mitroi, fost coleg de scoala, si multi altii. In preajma Inaltarii Domnului, la un pahar de zaibar - mereu altul - , care dezleaga limbi si leaga prietenii, am inteles ca Nea Marin nu poate sa moara cat pe pamant vor mai trai juvetii de Bailesti. (Dana Cobuz)