Folclor curat / Lese, one-man-show

Rapsodul din Tara Lapusului, Grigore Lese, interpreteaza instrumental (fluiere, tilinca, toaca, doba) muzica taraneasca in cea mai veche maniera. Intotdeauna aduce in scena folclorul romanesc in forma cea mai pura.

Ciobanul Horpin Gherasim, de 72 de ani, din Vadeni-Soroca, Basarabia, spunea la 1939: "Doina ciobanului nu o pot canta oricand, ci numai cand imi vine, si atunci o cant cu suflet, ca o dau lumii. E pomana mare s-o canti". Horea cu noduri (horea lunga sau doina maramureseana - cum este cunoscuta printre etnomuzicologi - este o maniera de interpretare prin care taranul isi marturiseste cele mai profunde trairi. Este "cantecul de unul singur" si se canta pe deal, in catanie, la nunta sau in sezatori. Din pacate, se mai pastreaza doar in cateva sate din Maramures si in Tara Lapusului.

Desi a urmat Conservatorul din Cluj, Grigore Lese, sau Grigore al lui Ion Opris - cum ii spun taranii din Stoiceni (Lapus) - a pastrat aceasta maniera interpretativa invatata in satul sau.

POVESTE RECENTA. Prin tot ceea ce face, Lese este un redutabil luptator pentru pastrarea autenticitatii in folclor si impotriva contrafacerilor de orice fel: "De-a lungul anilor am cautat sa interpretez cantecele care se gaseau in sufletul oamenilor, ori cantece de acest fel sunt foarte putine. De aceea pot spune ca nu am un repertoriu foarte vast, caci mai presus de orice am vrut sa pastrez calitatea. Eu nu scot muzica pe banda rulanta... Unii au vrut ca din folclor sa faca avere, dar eu spun ca folclorul nu trebuie exploatat pentru a se face din el avere". Grigore Lese va veni, cu "Obarsii", la Sala Palatului, la 26 martie, ora 19:00. Acest spectacol este organizat de Oficiul National pentru Cultul Eroilor, iar Fundatia Culturala "Om bun" este producator. Intoarcerea la obarsii inseamna pentru Lese intoarcerea la muzica vocala, la cantece de ritual uitate. Insa el ne va spune la Sala Palatului o alta poveste. O poveste mai recenta, de sfarsit de secol al XIX-lea, inceput de secol al XX-lea, atunci cand plecarea in catanie insemna suferinta, scoaterea din rosturile vietii, persecutie, batjocura, amanarea casatoriilor.

MUZICA DE FILM. Doctor in muzica si realizator al unei emisiunii de antropologie la TVR Cultural, Grigore Lese a fost invitat sa sustina concerte la Festivalul "Vocile Lumii", Bloomington (1995), la Festivalul "Smithsonian’s Folk Live", Washington (1999), la Festivalul Montmartre, Paris (2002), la Festivalul "Fest Der Kontinente" (2003), la "Zilele Culturii Romane la Madrid" (2004), la Olimpiada Culturala de la Atena (2004), la Expozitia Mondiala de la Aichi (Japonia, 2005).

A cantat in studioul de concerte al Radiodifuziunii Romane dar si la Radiodifuziunea din Berna, Laussane, Zürich. A concertat la Catedrala Mitropolitana din Timisoara, dar si in Catedrala Sf. Petru din Strassbourg, Gethsemanekirche din Berlin sau biserica San Nilo din Roma. Muzica sa asigura coloana sonora a filmului artistic "The Pharaon" (2003), al regizorului sarb Sinisa Dragin si a fost folosita in drama istorica despre Regina Maria Stuart a Scotiei, "Ganpowder, Treason and Plot", productie BBC.

PORTUL
"Horesc ca asa m-a facut mama. De la ea mostenesc glasul, nu ca am facut academia de muzica sau doctoratul. Aici mi-am faurit doar mintea. Mama mea era ingrijitoare la vacile satului si horea pe camp... Nu ma mai imbrac in costum popular. Nu se mai poarta. Nu e important ceea ce suntem, ci cantecul taranesc. Palaria o pun nu numai pe scena, ci si pe strada" - Grigore Lese, rapsod

CINE E

Nu-i plac cuvintele "muzica arhaica sau autentica". Ceea ce face Grigore Lese este "muzica taraneasca". Desi taranii sunt "fara dinti si urati" - dupa cum spune el cu umor - , aceasta este muzica adevarata. "Cei care horesc nu sunt inalti, ci mititei, care horesc cu sufletul". Grigore Lese s-a nascut la 20 februarie 1954, in Stoiceni, judetul Maramures. A absolvit Academia de Muzica "Gheorghe Dima". Este doctor in Muzica si profesor asociat al Facultatii de Litere, Universitatea Bucuresti. Pana in 1989 participa activ la revigorarea muzicii traditionale din Tara Lapusului, ca profesor de muzica. In 1995 a sustinut primul recital de muzica traditionala la Academia de Muzica din Cluj-Napoca.