Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este “vinovat” de piesa “Cine mă vrea mă place aşa”, ciripită odinioară de trupa Tutti Frutti. A compus (muzică sau text) pentru Exotic, Sexxy, Trinity, Spicy, Adrian Enache.
Răzvan Ştefaniu (Ro-Mania) a ajutat la scrierea showbizului românesc. A făcut de toate pentru toată lumea (cine a meritat, în fine). Vocea, compoziţiile sau textele sale pot fi auzite în mai multe spoturi publicitare, imnuri ale unor posturi de radio, emisiuni TV, partide politice sau cluburi sportive. Părinţii lui nu au avut nici o legătură cu muzica. Tatăl său, Constantin Ştefaniu, a avut de-a face cu lumea artistică, dar într-un alt mod... A scris cărţi despre şah, a jucat, a ieşit şi campion, a fost arbitru internaţional.
- Jurnalul Naţional: Eşti om bun la toate. Ai compus pentru gagici, pentru oameni respectabili, cu chelie – gen Marcel Pavel –, ai făcut imnuri pentru partide, pentru emisiuni, pentru Teleeurobingo Show. De ce te-ai prins în Ro-Mania?
Răzvan Ştefaniu: (râde) A fost un concurs de împrejurări. Lucram pentru Ro-mania de foarte mult timp, dar nu m-am gândit că o să ajung să cânt în trupă. A fost o măsură de urgenţă. Ionuţ şi cu Miki au plecat fără să spună nimic şi într-o dimineaţă s-au trezit şi la propriu, şi la figurat că fac parte din altă trupă. Luna aceasta s-au împlinit doi ani de la acea ruptură. Deşi toată lumea spunea că Ro-Mania a murit, într-o săptămână am reuşit să o punem din nou pe picioare. Andreea, soţia lui Radu Fornea, mi-a propus să intru eu în trupă. Îmi place foarte tare muzica asta, este muzica neamului meu, dar nu m-aş fi gândit o clipă...
- Nu e ciudat să fii, în acelaşi timp, şi antrenor, şi jucător?
Nu. Ajută. Era foarte greu să repui pe roate o trupă care se identifica cu imaginea cheliosu-lui – Ionuţ. Nu puteai să pui pe oricine, ar fi fost foarte greu... Dar, gata, am trecut peste. Avem realizări măricele pentru o trupă care nu este mediatizată.
“Da, sunt un artist!”
- Muzica voastră este etichetată de unii ca fiind manea?
Da. Să fie clar, muzica noastră este populară şi n-are nici o legătură cu manelele.
- Ai compus şi muzică pentru spoturi publicitare?
Da. Pentru o firmă nemţească de cosmetice, prin 2000.
- Ai scris pentru Sexxy, Exotic, Fantasy, Trinity, Spicy etc. Ai scris istoria showbiz-ului...
(Râde) Fiecare dintre noi a pus câte o cărămidă... Ai uitat de Adrian Enache!
- Aşa, şi Adrian Enache...
(Râde) Am compus şi texte. Într-o vreme eram destul de căutat. Nu prea mai am timp acum. Împreună cu Dani (n.r. – Daniel Constantinescu, K1) am făcut pentru Delia piesele de pe “Parfum de fericire”. Ne-am ocupat şi de Andra – când nu avea piese, imediat după colaborarea ei cu Costi Ioniţă. La “Vreau sărutarea ta” eu am făcut textul, iar Dani, muzica. Cu Marcel Pavel am făcut “Oare”, o piesă care este şi pe sufletul meu.
- Eşti un artist desăvârşit?
Da, sunt un artist! (Râde) Aşa mă port, aşa visez, aşa sunt! Sunt destul de realist încât să fac lucruri care să se vândă. Sunt artişti buni care mor de foame. Eu nu vreau să mor de foame. Vreau să-mi permit unele plăceri ale vieţii!
“Ştiu ce vreau de la viaţă”
- Îţi studiezi foarte bine mutările pe care le faci în viaţă. Tatăl tău era jucător de şah?
Da. Tatăl meu, Constantin Ştefaniu, a scris şi cărţi despre şah. Are o carte împreună cu Elisabeta Polihroniade. El juca mai mult prin străinătate, iar Polihroniade era mai de “curte”, o plăceau Tovarăşii şi juca mai mult în ţară. Şi acum copiii învaţă arta şahului după cărţile scrise de tata. Iar mama se ocupă de partea juridică. Am avut de unde să învăţ să fiu calculat. Ştiu ce vreau de la viaţă şi ştiu că merită să te bucuri de fiecare clipă.
