Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creștinii au moștenit tradiția postului de la evrei. Conform textelor biblice, și Iisus a dat ucenicilor săi exemple de post, dacă ne amintim de cele patruzeci de zile petrecute în deșert.
Încă din timpurile apostolice a putut fi observată o perioadă de pregătire și probabil post înainte de sărbătoarea Paștelui, deși practica nu a fost oficializată până la Primul Sinod de la Niceea din 325 pChr.
Potrivit cumvaplace.ro, în primele secole de creștinism, regulile postului erau stricte, așa cum sunt încă în bisericile răsăritene. O masă pe zi era permisă seara, iar carnea, peștele, ouăle și untul erau interzise. Biserica de Răsărit restricționează, de asemenea, utilizarea vinului, a uleiului și a produselor lactate.
În Occident, aceste reguli au fost relaxate treptat începând cu cel de-al Doilea Război Mondial. Acum, în rândul romano-catolicilor, doar Miercurea Cenușii și Vinerea Mare din Postul Mare sunt păstrate ca zile de post. Iar postul Crăciunului, Adventul, durează 4 săptămâni și accentul este ușor diferit.
Deși în tradiție cu un important accent religios, știința și studiile din ultimii ani au ajuns la concluzia că abstinența de la mâncare este benefică sănătății noastre. În ciuda faptului că acest post intermitent cum îl știm mulți dintre noi astăzi a fost popularizat recent, practic vedem că datează de secole și este considerată a fi una dintre cele mai vechi terapii din medicină.
Fie că implică abstinența totală de la mâncare și băutură pentru un anumit interval de timp, fie o formă mai ușoară, cu conținut scăzut de calorii, mulți susțin că a renunța la câteva mese pentru perioade de timp mai mici sau mai mari este benefic pentru organism. Între acestea se remarcă scăderea în greutate și o îmbunătățire a nivelului de zahăr din sânge, reducerea inflamației și îmbunătățirea sănătății inimii. De asemenea, ar putea oferi protecție împotriva anumitor afecțiuni precum cancerul și tulburările neurodegenerative.
Citește pe Antena3.ro
Mark Mattson, cercetător în domeniul neuroștiințelor la Institutul John Hopkins, a studiat postul intermitent timp de 25 de ani și spune că organismul nostru este foarte bine antrenat să stea fără hrană mai multe ore sau chiar câteva zile.
Cu siguranță în vremurile de demult nu mânca nimeni 3 mese pe zi plus două gustări, așa cum ni s-a spus mulți ani că ar trebui să facem. Iar asta în condițiile în care depunem mult mai puțin efort decât strămoșii noștri și trăim în condiții mult mai bune decât ei. Fără să facem referire la preistorie, când umanoizii trăiau în peșteri și mâncau ce vânau, dacă erau cât de cât pricepuți, cu mai puțin de 100 de ani în urmă, bunicii și străbunicii noștri lucrau pământul și trăiau în case încălzite cu lemne și mâncau cel târziu la ora 18, așadar se culcau liniștiți, fără snack-uri la miezul nopții în timpul programului favorit la TV.
Iar dacă socotim cât avem de la ora 18 și până dimineața la ora 8, o să numărăm 14 ore
Între 18 și 12 ziua, pentru că dimineața ne-am putea limita la un pahar mare cu apă, o cafea neagră sau un ceai neîndulcit, socotim 18 ore. Și iată doar 2 dintre intervalele comune ale postului intermitent. De altfel nu este deloc greu, trebuie doar să renunțați la cina târzie și la gustările din timpul după-amiezelor, de care nu avem nevoie dacă suntem relaxați. Dacă sunteți puțini atenți la obiceiurile voastre alimentare, o să constatați că ronțăiți din cauza agitației și a stresului, nu pentru că vă este foame.
Tot post intermitent înseamnă să alegem o zi pe săptămână în care bem doar apă sau orice nu conține calorii, adică ceai sau cafea neagră, neîndulcită. Sau două zile pe săptămână în care mesele nu depășesc 500-600 de calorii, iar în restul de 5 mâncăm normal. Deja, acest tipar sună foarte apropiat de restricțiile alimentare din postul creștin, în zilele de miercuri sau vineri, nu?
Cercetătorul de la Institutul John Hopkins spune că principalul beneficiu al unui astfel de sistem de a mânca, realmente un stil de viață, nu o dietă alimentară, nu este reducerea în greutate, deși aceasta este prima vizibilă. Practic, explică Mattson, după câteva ore fără mâncare, organismul își epuizează rezervele de zahăr și începe să ardă grăsimile. El numește asta comutare metabolică. Un fel de restart. Nutriționistul Mihaela Bilic vorbea recent despre propria ei metodă, o masă pe zi, dar cu un aport caloric însemnat: 1200. Sigur că o astfel de rețetă nu este pentru oricine. Dar la fel de sigur se poate renunța la gustări și reduce cantitatea de calorii de la fiecare masă. În Postul Crăciunului, în Postul Paștelui, în zilele de miercuri și vineri, din motive religioase sau de sănătate sau pur și simplu pentru că nu avem nevoie de atât de multă mâncare. Doar bună să fie!
