„Părinții și copiii nu sunt de acord cu privire la nivelurile de fericire ale copiilor și tind să identifice diferite episoade ca fiind cele mai fericite momente petrecute împreună”, au explicat cercetătorii.
Diferența de perspectivă dintre părinți și copii cu privire la fericirea unui copil apare de obicei din două motive:
Prejudecată pozitivă. Aceasta este tendința părinților de a supraestima fericirea copiilor lor, subestimând în același timp emoțiile negative prin care pot trece.
Prejudecată egocentrică. Aceasta este tendința părinților de a judeca nivelul de fericire al copiilor lor folosind propriul nivel de fericire în timpul amintirilor împărtășite, ceea ce duce la percepții inexacte ale experienței individuale a copilului.
Percepțiile mai distorsionate ale părinților asupra vieții copiilor lor pot împiedica înțelegerea și investiția în momente care îi fac pe copiii lor fericiți. Este esențial să cunoașteți copiii la un nivel mai profund și să învățați mai obiectiv despre dorințele și experiențele lor interioare pentru a crea o legătură mai fericită.
Iată 5 moduri de a interacționa cu copiii tăi pentru a fi cu adevărat fericiți, pe baza studiului:
1. Experiențe în aer liber
Cercetătorii sugerează că perioada pretrecut[ în interiorul casei și la școală domină adesea timpul copilului, făcând experiențele în aer liber mai fericite și mai libere.
Activitățile în aer liber, cum ar fi petrecerea timpului în natură, plecarea în vacanțe și iexperimentarea unor locuri noi sau pur și simplu petrecerea timpului liber mergând la restaurante, filme, parcuri, etc sunt asociate cu niveluri mai ridicate de fericire la copii.
„Aceste episoade reprezintă o pauză de la monotonia rutinei zilnice, iar copiii sunt mai predispuși să fie fericiți atunci când petrec timp departe de casă, știind că părinții lor le pot dedica mai multă grijă și atenție”, au explicat cercetătorii.
Aceștia au descoperit că părinții și copiii participanți la studiu au fost de acord că acestea au fost unele dintre cele mai fericite momente din viața unui copil. Un copil simte că își are părintele numai pentru el, savurând și momentele fără alți frați sau părinți implicați.
2. Activități comune
Activitățile comune, precum gătitul, treburile casnice, crearea de artă împreună, organizarea unei zile de activități sau o petrecere împreună pot face copiii mai fericiți.
„Un alt moment fericit recurent se referă la episoadele în care copiii își ajută părinții într-o anumită activitate sau, dimpotrivă, episoadele în care părinții îi ajută pe copii. Mai mulți participanți au raportat modul în care aceste activități au creat apropiere între copii și părinți”, au adăugat cercetătorii.
Ei au sugerat că activități precum învățarea unui copil să meargă cu bicicleta sau pregătirea cinei împreună nu acționează doar ca oportunități educaționale pentru a transmite cunoștințe, valori sau abilități importante de viață, ci le permit copiilor să navigheze în diferite tipuri de relații. Ei învață să coopereze cu ceilalți, oferind timp de calitate împreună și întărind relația părinte-copil.
3. Momente jucăușe
Copiii se bucură profund de momentele libere și de joacă alături de părinți. Aceasta poate include folosirea de puzzle-uri, jocuri de societate sau implicarea în jocuri fizice, cum ar fi alergarea, schiul, baschet sau contactele jucăușe, cum ar fi gâdilatul.
Interacțiunile jucăușe sunt esențiale pentru dezvoltarea psihologică a copilului. Cercetările sugerează că cei mici exprimă prin joc o varietate de emoții pozitive, cum ar fi bucuria și satisfacția, și eliberează sentimente negative, cum ar fi anxietatea și frustrarea.
„Timpul de joacă între părinți și copii le permite adulților să înțeleagă gândurile și emoțiile copiilor lor, dar, de asemenea, reprezintă o oportunitate pentru părinți de a redeveni copii”, au adăugat cercetătorii.
4. Fii deschis și afectuos
Afecțiunea emoțională și fizică joacă un rol important în consolidarea legăturilor părinte-copil și în aducerea de bucurie, căldură și siguranță în viața copilului.
„Participanții au identificat afecțiunea, cum ar fi grija, asistența sau bunătatea, drept elementele centrale ale celui mai fericit moment petrecut împreună. Afectivitatea emoțională include aspectele afective ale relațiilor, cum ar fi sprijinul emoțional, împărtășirea, intimitatea și proximitatea. Afectivitatea fizică, de exemplu îmbrățișările, este foarte importantă.
A fi capabil să se avânte în fața părinților, a fi mângâiat de ei, a învăța perspective importante de la ei și a simți o prezență de încredere, reconfortantă atunci când se luptă, poate reduce stresul copiilor, ajutându-i să facă față emoțiilor dificile și să se simtă iubiți și sprijiniți.
5. Cadouri
Cercetătorii au descoperit că, deși nu este la fel de important ca împărtășirea experiențelor, momentele fericite ale copiilor cu părinții constau și în primirea de cadouri, precum jucării, haine sau animale de companie.
Cadourile bine gândite îi pot face pe copii să se simtă ca și cum nevoile și dorințele lor sunt importante și merită luate în considerare. Cu toate acestea, părinții tind să creadă că aceste momente sunt cele mai fericite pentru un copil, mai des decât o fac copiii de fapt.
„În mai multe cazuri, părinții care consideră că primirea cadourilor este o sursă de fericire au copii care se simt mai fericiți în momentele de afecțiune, de joacă sau de activitate cu părinții”, explică cercetătorii.
Importanța darurilor materiale evoluează odată cu vârsta, crescând în preadolescență și scăzând treptat în adolescență, pe măsură ce experimentarea unei legături amoroase capătă mai multă importanță decât darurile materiale. Părinții pot avea dificultăți în a recunoaște această schimbare și, în schimb, le oferă copiilor ceea ce cred că își doresc.
Părinții și copiii pot avea moduri diferite de a dărui și primi dragoste și sprijin. Învățarea „limbajului iubirii” unui copil și investiția în experiențe vesele cu el ar putea fi cheia pentru a-l iubi așa cum trebuie să fie iubit, notează forbes.com.