Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un nou studiu realizat de doi cercetători români demască una dintre cele mai sofisticate și invizibile forme de manipulare din mediul digital: fabricarea artificiată a unei „majorități” care nu există în realitate, dar care influențează masiv opiniile utilizatorilor. Fenomenul, cunoscut drept astroturfing, redefinește regulile dezinformării online și arată de ce alfabetizarea media clasică nu mai este suficientă în era presiunii sociale simulate.
„O majoritate inventată” care dictează emoțiile și reacțiile online
Ceea ce vedem zilnic pe rețelele sociale — valuri de reacții, susținere masivă, furie colectivă sau consens copleșitor — nu este întotdeauna rezultatul opiniei publice reale. Tot mai des, aceste fenomene sunt construite artificial prin astroturfing, o tehnică prin care grupuri de conturi false, automate sau coordonate mimează implicarea unor mulțimi care în realitate nu există.
Aceste concluzii apar în studiul semnat de Lect. univ. dr. Tănase Tasențe și Lect. univ. dr. Cristina-Dana Popescu, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, publicat în revista ICONO 14, în articolul „The Fake Majority: Inside the Invisible Machinery of Astroturfing”.
Rezultatul? O manipulare mai subtilă și mai influentă decât simplul fake news, pentru că „nu falsifică informații, ci falsifică percepția despre ceea ce cred ceilalți”.
1. Iluzia care schimbă realitatea: cum funcționează astroturfingul
Studiul arată că manipularea digitală modernă nu se mai concentrează pe conținut, ci pe vizibilitate. Astroturfingul nu creează neapărat informații noi, ci creează mulțimi — sau cel puțin impresia lor.
Conturile coordonate publică mesaje simultan, repetă aceleași idei și generează reacții într-un ritm perfect sincronizat. Pentru utilizator, pare un val autentic; în realitate, este o coregrafie digitală precisă.
Explicația psihologică este simplă: oamenii tind instinctiv să adopte ceea ce percep ca fiind opinia majoritară. Când văd „mulți” într-o direcție, presupun automat că aceea este poziția dominantă. Astfel, se aliniază, devin ezitanți în a contrazice și își ajustează perspectivele.
Studiul subliniază că această tehnică „nu îi convinge logic, ci social”.
2. De ce alfabetizarea media nu mai este suficientă
Unul dintre cele mai contraintuitive rezultate din cercetare este că alfabetizarea media, deși necesară, nu protejează utilizatorii de astroturfing. Chiar și cei familiarizați cu verificarea surselor, analiza critică sau deconstruirea știrilor false rămân vulnerabili în fața unei „majorități” fabricate.
Motivul? Alfabetizarea media îi învață pe oameni „să verifice informația, dar nu îi învață să verifice mulțimea”.
Iar manipularea modernă nu mai atacă conținutul, ci contextul — mai exact, percepția asupra sprijinului social.
Reflexul de a urmări opinia majoritară este atât de puternic încât utilizatorii bine pregătiți cad în aceeași capcană ca și publicul larg.
Abia în momentul în care cineva identifică un semn de orchestrare artificială, alfabetizarea media se activează cu adevărat.
3. Momentul în care utilizatorul „se trezește”
Cercetarea arată că suspiciunea — oricât de mică — schimbă radical comportamentul online. Oamenii pot intui când ceva este „prea sincronizat”, „prea repetitiv”, „prea perfect coordonat”.
Această intuiție declanșează o reacție de autoprotecție: utilizatorii devin atenți, sceptici, analitici. Încep să verifice profiluri, să investigheze surse și să caute semne ale autenticității.
Exact în acest moment, alfabetizarea media devine eficientă. De aceea, autorii insistă că educația digitală trebuie să includă noțiuni explicite despre manipularea coordonată, nu doar despre verificarea informațiilor.
4. De ce funcționează atât de bine o „majoritate falsă”
Oamenii au o predispoziție naturală de a evita izolarea. Când percep că o opinie este dominantă, tind să se alinieze, chiar dacă inițial nu erau convinși.
Astroturfingul exploatează exact această vulnerabilitate: transformă artificial o opinie minoritară într-una aparent universală.
Consecințele pot fi dramatice:
-
radicalizarea rapidă a conversațiilor
-
accentuarea tensiunilor din grupuri
-
amplificarea conflictelor la scară largă
-
schimbarea climatului emoțional al unei comunități
Toate acestea se pot întâmpla chiar și fără conținut fals — doar prin manipularea percepției.
5. Concluzie: nu informația este problema, ci percepția
Analiza cercetătorilor arată clar: bătălia pentru adevăr nu se mai duce între informație corectă și informație falsă, ci între percepție reală și percepție fabricată.
Astroturfingul este mecanismul care ne face să credem că asistăm la vocea publicului, când în realitate asistăm la o orchestrare digitală.
Prin urmare, educația digitală a viitorului trebuie să îi învețe pe utilizatori nu doar să verifice fapte, ci să identifice manipularea coordonată. O societate cu adevărat protejată este cea care știe să recunoască atunci când cineva îi simulează „vocea publică”.
Citește pe Antena3.ro
