Capitala României are șansa de a deveni peste șase ani capitală culturală europeană, un proiect care i-ar aduce recunoaștere, bani, investiții și turiști. La acest titlu candidează şi Clujul, Timișoara, Iași, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea, Alba Iulia, Brăila și Brașov.
Există o întreagă campanie de susţinere a cadidaturii Bucureştiului, de a pune în lumină culoarea sa locală, obiectivele cunoscute sau necunoscute.
În perioada martie-mai 2015, bucureștenii au fost invitaţi să găsească fotografii cu Bucureștiul copilăriei lor, a fost creată o „hartă afectivă” a orașului, pornind de la imagini fotografice și secvențe filmate, iar la final a fost organizată o expoziţie la Hanul Gabroveni. În partea a doua a proiectului, Explorarea, desfășurată între 15 mai și 15 iulie, bucureștenii au descoperit orașul în care locuiesc, prin tururi pietonale și expoziții organizate la Hanul Gabroveni. În fiecare miercuri, la Gabroveni, arhitecți, scriitori şi designeri au discutat despre Bucureștiul de azi: cum arată clădirile, cum se îmbracă locuitorii lui, ce ar trebui salvat, ce ar trebui redescoperit sau reinventat. A treia parte a proiectului, Imagin¬area, care lansează candidatura orașului, a început pe 15 iulie și se întinde până la finalul lunii octombrie. Suntem invitați să ne imaginăm orașul în care am vrea să locuim. La toate evenimentele importante este prezentă caravana mobilă București 2021, o rulotă optzecistă, transformată în punct de informare, de unde se pot afla date privind candidatura oraşului.
Bucureștiul are un anumit tip de energie creatoare, unii spun că este noul Berlin. Și aici, ca și acolo, este un mix între comunism și capitalism, un mix care a creat un nou tip de energie, una capabilă să pro¬ducă revoluții și în forme de artă, și în felul în care oamenii se raportează la oraș, în mai multe domenii. Noi trebuie să captăm și să canalizăm toată această energie, iar contextul este unul foarte bun.
Anca Ioniță - membru în echipa de coordonare