Zilele lupilor - de la teamă la venerație. Simboluri, tradiții și obiceiuri până la Sf. Andrei

În „Zilele lupului” aveau loc tot felul de practici magice pentru a înlătura influența sa malefică din casele țăranilor. Acestea durau 35 de zile, pe parcursul lunii noiembrie. Dar lupul nu era doar blamat pentru uciderea oilor, fiind considerat și o călăuză, singura vietate care putea să se lupte cu dracii, alunga bolile bebelușilor și îndruma sufletele morților. Deși credințele populare s-au pierdut în timp, spaima de lup a rămas, precum și admirația față de acest animal sălbatic.

Lupul era considerat și păzitorul nașterii, fiind și un simbol al vitalității. Copiii prematuri primeau nume de lup pentru a crește mari și voinici. De asemenea, dacă bebelușul venea pe lume cu o pielită pe față era considerat copil-lup. 

De la Filipii de Toamnă la Sfântul Andrei

Pe 1 noiembrie, vitele trebuiau păzite, astfel că femeile legau uneltele tăioase, țineau post, nu spălau, nu scărmănau lâna. În perioada de împerechere, se credea că lupoaicele veneau în sat pentru a mânca cărbuni aprinși. Astfel că lupii erau spirite păgâne străvechi, jumătate oameni, jumătate animale, care trăiau în sălbăticie. 

„În calendarul tradiţional, în toamna ţărănească, există un ciclu de sărbători ale lupilor, numite Filipii de Toamnă. Ei sunt cumplite divinităţi licomorfe care se ţin între 18 octombrie şi 30 noiembrie. De la sat la sat, sunt acţiuni de celebrare a acestui carnasier feroce la începutul sezonului de împerechere”, scria etnologul Marcel Lapteş. Filipii erau considerați însă protectorii lupilor și deveneau păzitorii casei.

Mircea Eliade scria că mitul lupului are legătută cu numele dacilor - daoi/daos care însemna lup în limba tracică. Steagul dacilor era capul de lup cu coadă de balaur. 

Pe 30 noiembrie este sărbătoarea Sf. Andrei, numit şi „Sânandrei Cap-de-Iarnă”, considerat patronul lupilor. El este și ocrotitorul României. În legendele populare din nord-estul țării, apostolul Andrei supune fiarele sălbatice. În noaptea dinaintea sărbătorii, se crede că ies strigoii din morminte și bântuie casele oamenilor, motiv pentru care la ușă se pun legături de usturoi. Ziua mai este numită și „Sântandrei” „Ziua lupului” sau „Noaptea strigoilor”. Se credea că de Sântandrei se pot face farmece iar animalele vorbesc între ele, însă omul nu trebuie să le asculte. Se pune grâu în vase și pentru fiecare boabă se pune o dorință iar dacă grâul crește frumos și des, cel care l-a semănat va fi norocos și sănătos în anul care vine.