x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Unim generații 1918: Aviatorul Vasile Niculescu, autorul Zborului Marii Uniri, cu documentele la -40°C, într-o carlingă deschisă

1918: Aviatorul Vasile Niculescu, autorul Zborului Marii Uniri, cu documentele la -40°C, într-o carlingă deschisă

de Andreea Tiron    |    28 Noi 2022   •   22:45
1918: Aviatorul Vasile Niculescu, autorul Zborului Marii Uniri, cu documentele la -40°C, într-o carlingă deschisă
Sursa foto: Ministerul Apărării Naționale

În apropierea Zilei Naționale a României, Ministerul Apărării Naționale spune povestea exraordinară a locotenentului aviator care a zburat la Blaj, în 1918, cu documentele Marii Uniri, la -40°C.

,,Pregătiți un avion care să aterizeze la Blaj. Pasagerul sosind va da lămuriri!” suna, acum mai mult de un secol, telegrama ,,extra-urgent" din partea Marelui Cartier General.

Acum 104 ani, în pragul Marii Uniri, un pilot militar a primit misiunea unică de a duce la Blaj Documentele mult așteptatei Uniri. Un zbor în condiții deosebite, la -40°C.

Dupa acea misiune, locotenentul aviator Vasile Niculescu, autor al celebrului zbor, mărturisea:

,,Îmi este greu să redau imaginea manifestărilor grandioase și entuziaste, a miilor de suflete omenești ce se adunaseră atunci pe Câmpia Libertății, alergând de prin toate părțile, care pe jos, care călare sau în căruțe, încă din momentul când au văzut avionul ce purta cocardele cu tricolorul românesc, zburând deasupra capetelor lor, strigăte de <>".

Foto: arhivă reeditare a zborului Marii Uniri din 20 noiembrie 2018, cu decolare din Bacău și survol la Blaj, pe Câmpia Libertății.", transmite Ministerul Apărării Naționale.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Potrivit enciclopediaromaniei.ro, Vasile Niculescu s-a născut la data de 21 noiembrie 1891 la Fălticeni. A urmat cariera aviatică în armată, după ce absolvise Seminarul teologic în anul 1915.

S-a înrolat în armată la 24 ianuarie 1915 şi s-a înscris la cursurile şcolii de pilotaj de la Băneasa, iar la 15 august 1915 a obţinut brevetul de pilot, cu numărul 61. La 10 iulie 1916 este avansat plutonier şi repartizat Corpului de Aviaţie, iar la 1 octombrie 1916 avansează la gradul de sublocotenent. Este trimis pe front la cerere, la Escadrila de recunoaştere şi bombardament uşor F4. În timpul Războiului pentru Întregirea Neamului s-a remarcat în mai multe lupte aeriene duse împotriva aviaţiei inamice. La începutul anului 1918 este deplasat împreună cu unitatea sa în Basarabia, unde execută misiuni de recunoaştere şi bombardament asupra trupelor bolşevice care se găseau pe teritoriul acestei provincii româneşti.

Aviatorul Vasile Niculescu a intrat în istorie datorită zborului istoric pe care l-a efectuat pe data de 23 noiembrie 1918, când a aterizat cu avionul său Farman 40 pe Câmpia Libertății din Blaj. Acest zbor a fost ordonat şi efectuat datorită faptului că Marele Cartier General Român trebuia să transmită documente importante Consiliului Naţional Român în vederea Unirii Transilvaniei, care avea să fie decretată peste doar câteva zile, pe 1 Decembrie 1918.

Astfel, la data de 23 noiembrie 1918, acum locotenentul Vasile Niculescu, împreună cu căpitanul Victor Precup se îmbarcă în dimineaţa ceţoasă a acestei zile pe aerodromul de la Bacău, în avionul Farman 40 cu numărul de serie 3.240. Carlinga avionului era una deschisă, astfel încât cei doi membri ai echipajului erau foarte gros îmbrăcaţi, având inclusiv feţele acoperite pentru a face faţă gerului de - 40 grade care era la altitudinea de 2.600 metri la care au survolat Carpaţii. După doar două ore şi cincisprezece minute de zbor, avionul românesc ateriza la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, fiind întâmpinat cu mare entuziasm de românii care se adunaseră acolo pentru a-i primi pe primii militari români care treceau în Ardeal după semnarea Păcii de la București la începutul anului 1918.

Aviatorii au predat importantele documente destinate actului Unirii Transilvaniei cu România, apoi au început pregătirile de întoarcere la Bacău. Întoarcerea s-a făcut a doua zi, 24 noiembrie. La plecare, pe lângă acte importante ce trebuiau să ajungă în Regat, au primit de la fraţii lor ardeleni, în mod simbolic, o bucată de piatră care se păstrase din monumentul ridicat în anul 1848 de către români pe Câmpia Libertăţii din Blaj şi care fusese distrus de inamic. Sute de oameni şi-au pus semnătura pe pânza avionului, fiind mesajul românilor din Ardeal către Guvernul de la Iași, anunţând Unirea care va avea loc peste doar câteva zile.

 

×