Ave Maria, Gratia plena

In Coran, Cartea Sfanta a musulmanilor, Fecioara Maria este mama profetului Isus Cristos, pe care ei il numesc "Isa". Liturghia bizantina este intens mariana: nu exista act al oficiului divin in care Preacurata sa nu fie pomenita. In ritul latin, Maria a primit diferite apelative: Mama Bisericii, Regina tuturor Sfintilor, Mama lui Dumnezeu, Regina Ingerilor. Daca in trecut protestantii (luteranii) nu intelegeau importanta pe care catolicii o acordau Mariei, in prezent, unii dintre ei sunt deschisi la dialog.

Biserica Catolica o recunoaste si o cinsteste pe Fecioara Maria ca adevarata Mama a lui Dumnezeu si a Mantuitorului. Ea este inzestrata cu suprema menire si demnitate de a fi Nascatoarea Fiului lui Dumnezeu si fiica predilecta a Tatalui si templul Duhului Sfant. In acelasi timp insa, fiind din semintia lui Adam, ea este unita cu toti oamenii care au nevoie de mantuire. Biserica Catolica, ascultand de Duhul Sfant, o venereaza cu afectiunea pietatii filiale ca pe o mama preaiubitoare. (fragmente din "Lumen Gentium" - "Lumina neamurilor", Conciliul Vatican al II-lea)

MOMENTE. Timpul Craciunului constituie o amintire prelungita a maternitatii divine a aceleia care l-a nascut pe Mantuitorul. La Craciun, Biserica il adora pe Cristos si o venereaza pe Mama lui glorioasa; la Epifanie, o contempla ca pe un adevarat "Scaun al intelepciunii", ca pe o adevarata Mama a Regelui, iar in sarbatoarea Sfintei Familii, contempla la ea cu o profunda reverenta. La 1 ianuarie, Biserica o priveste pe Mama lui Dumnezeu si preamareste demnitatea ei si implora, prin mijlocirea Reginei Pacii, darul suprem al pacii. In Solemnitatea de la 15 august, o sarbatoresc pe Maria ridicata cu trupul si cu sufletul la cer, fiind sarbatoa-rea glorificarii ei. "Lectionarul" contine un numar mare de lecturi care o privesc pe Sfanta Fecioara. La fel si "Liturgia Orelor" contine marturii de pietate fata de Maria, implorari lirice, cunoscuta rugaciune "La tine alergam", rugaciuni de mijlocire, de lauda se gasesc la "Laude" si la "Vespere".

Statuie din Biserica "Sfanta Maria a Harurilor" - Baratia din Bucuresti

RUGACIUNI. Biserica o invoca pe "cea plina de har", implora mijlocirea ei pentru mamele care sunt recunoscatoare pentru darul maternitatii; este aratata ca exemplu pentru cei care doresc sa-l urmeze pe Cristos in viata religioasa si cere ajutorul ei pentru aceia care au aparut inaintea lui Cristos, lumina vesnica. In Biserica Romano-Catolice exista congregatii care poarta numele Sfintei Fecioare: Micile Surori ale Caritatii Mariei Indurerate; Surorile Notre-Dame de Sion; Fiicele Sf. Maria a Divinei Providente; Congregatia Surorilor Oblate Asumptioniste si Slujitoarele Preacuratei din Parma.

ASCENSIUNEA. Doctrina "Maria ridicata cu trupul si sufletul la cer" este strans legata de doctrina Neprihanitei Zamisliri, ca inceputul si sfarsitul lucrarii harului mantuitor al lui Cristos in Maria. Ridicarea la cer este incoronarea tuturor privilegiilor ei. Ideea ridicarii la cer a Mariei apare in multe apocrife numite "Transitus Marie", si aceste scrieri au contribuit mult la raspandirea credintei in sfarsitul glorios si minunat al Mariei. La 1 noiembrie 1950, Pius al XII-lea in documentul "Munificentissimus Deus" se adreseaza lumii crestine, proclamand, declarand si definind ca dogma ca "Neprihanita Mama a lui Dumnezeu, dupa terminarea vietii pamantesti, a fost ridicata la slava cereasca cu trupul si cu sufletul".

Maternitatea divina este un argument puternic pentru glorificarea imediata a Mariei. Trupul ei a fost tabernacolul lui Cristos si datorita acestei demnitati, se cuvenea ca trupul ei sa fie scutit de stricaciunea mormantului. Intre ea si Fiul ei a existat o legatura atat de stransa incat se cuvenea ca aceasta unire sa se prelungeasca in cer.

Maica lui Cristos a cooperat la mantuire, fiind asociata cel mai strans de sacrificiul Fiului ei. Se cuvenea ca preamarirea sa urmeze umilirii materne de pe Calvar. Ridicarea la cer o face pe Maria mai apropiata, mai aproape de oameni, pentru exercitarea deplina a maternitatii ei universale, si astfel glorificarea ei nu este numai pentru ea, ci si pentru noi. Definitia dogmatica nu face nici o mentiune cu privire la moartea Maicii lui Isus, si acest lucru permite sa se discute daca ea a murit sau nu. Si ea a facut acest pas al mortii imitandu-l pe Fiul ei.

BISERICA UNITA CU ROMA. In Sfanta Liturghie a Bisericii Greco-Catolice, la orele canonice, ecteniile din Sf. Liturghie, toate se termina cu amintirea Preacuratei numite "Doamna noastra", "Stapana", "Preacurata", "Mama lui Dumnezeu", "Maica Vietii", apoi este si Acatistul sau Paraclisul, considerat cel mai cunoscut imn marian din toata Biserica universala. Papa Ioan Paul al II-lea a acordat o indulgenta speciala pentru recitarea Acatistului, care este o sinteza de teologie si spiritualitate mariana. In Biserica Catolica, invatatura despre rolul si persoana Fecioarei Maria se numeste "mariologie". Incepand cu Reforma, cultul Mariei a fost considerat de protestanti ca erezie. In prezent, se fac pasi spre unitatea ecumenica plecand de la aspectele biblice comune pentru depasirea disensiunilor produse de dogmele mariane, titlurile si cultul Mariei. Reflexiile confesiunilor individuale despre figura Mariei s-au dezvoltat in ultimele 4 secole fara a se preocupa de a ajunge la un consens cu celelalte confesiuni. Divergentele erau considerate calificante si de unii, si de altii.

NECREDINTA. Din partea protestanta s-a privit mariologia ca pe o suma a tuturor ereziilor. Din partea catolica, avem proclamarea celor doua dogme mariane si o dezvoltare fara precedent a devotiunii populare fata de Sf. Fecioara. Biserica Ortodoxa nu recunoaste dogma proclamata in 1854 "Neprihanita zamislire".

Dupa al II-lea razboi mondial, au aparut in regiunea ocupata de reforma protestanta noi forme de viata comunitara, ele au avut de la inceput o dimensiune ecumenica, imbratisand elemente ale diferitelor confesiuni crestine, inclusiv cea catolica. Reformatorul Martin Luther spunea: "Fecioria perpetua a Mariei nu a fost pusa in discutie, dar nu e obligat nimeni sa o creada". Cand Biblia vorbeste de fratii lui Isus, este necesar sa se tina seama ca termenul de "frate" avea o semnificatie mult mai ampla decat cea moderna. Maria a fost rascumparata anticipat de pacatul originar, iar in ce priveste inaltarea la cer, reformatorul Luther tace. Noul Testament nu afirma aceasta dogma in mod deschis, dar aici s-au gasit fundamentele. Martin Luther nu exclude ca trupul Mariei sa fi fost transportat de ingeri la Cer, eventual. Exclude un paralelism cu Inaltarea lui Isus.

RECUNOASTERE. In ce priveste celelalte titluri mariane, Luther nu are dificultati in a se adresa Mariei, numind-o "Mama noastra", deoarece Cristos este fratele nostru. Sunt alte titluri mariane care sunt corectate de el. De exemplu: ca Maria este Regina cerului, "trebuie sa fii foarte atent, ca sunt posibile deviatii idolatrice. Nu se poate vorbi de Maria ca mediatoare, ca mijlocitoare sau avocata pentru ca sunt titluri care sunt rezervate lui Cristos. Nu poti vorbi de Maria luandu-i lui Cristos onoarea si functiile sale pentru a le da mamei. Ar insemna sa renegi suferintele Mantuitorului. Se poate spune ca Maria se roaga pentru noi fara sa o invoci, deoarece in acest caz ar fi efectiv un pas spre idolatrie. Asadar, Sfanta Fecioara nu este acceptata ca mama divina". ("Nuovo Dizionario di mariologia acura S. Meo si S. De Fiores")

Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucura-te; ceea ce esti plina de har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodului trupului tau, ca ai nascut pe Cristos, Mantuitorul sufletelor noastre. Preasfanta Marie, Maica lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi pacatosii, acum si in ora mortii noastre. Amin.

REGINA FAMILIEI SE ROAGA Papa Ioan Paul al II-lea, el insusi un cinstitor adevarat al Preasfintei Fecioare Maria, a voit sa indrepte atentia lumii catolice si chiar a intregii lumi spre reprezentanta de frunte a neamului omenesc, aleasa de Tatal ceresc sa fie o calauza sigura a marii familii umane spre Tatal, creatorul vietii. Folosind invocatia "Marie, regina familiei, roaga-te pentru noi", sfanta Biserica deschide familiilor crestine, tuturor familiilor lumii, orizontul larg, luminos al demnitatii umane, conform vointei Tatalui creator, iubirea eterna. ("Vietile Sfintilor", conform www.catholica.ro). DE CE CATOLICII PREFERA LUNA MAI? Potrivit traditiei populare, catolicii prefera "luna lui florar" ca luna dedicata cinstirii Mamei lui Iisus. Mai este luna cand natura se regenereaza pe deplin, marindu-L printr-o simfonie de culori pe datatorul vietii si, poate tocmai de aceea, este timpul din an cand in biserici sau in colturile de rugaciune din case, crestinii catolici aduc Mariei omagiu, prin rugaciune si veneratie, invocand totodata milostivirea Preacuratei. ("Actualitatea Crestina") FECIOARA MARIA, IN CARTEA SFANTA A MUSULMANILOR Maria, mama lui Isus, se bucura de o singularitate si o pozitie aparte fata de celelalte femei din Coran; numita fiind un semn al lui Allah dat lumii. Si-a pazit castitatea si a fost aleasa de mama sa pentru a fi dedicata lui Allah. "Ea l-a nascut pe Iisus Hristos, noi ii spunem profetul Isa, fara tata, spune imamul Azis Osman. A venit ingerul Gavril, asa cum se spune in Coran, si a suflat. Din suflarea asta a ramas gravida. Isa este penultimul profet, primul a fost Adam si ultimul a fost Mohamed. Noi o respectam pe Fecioara Maria, toate altarele din toate bisericile, indiferent de religie, au ramas de la Ea, pentru ca in momentul in care s-a retras in altar, de cate ori intra Prorocul Zaharia in templu, acesta se minuna ca Maria era hranita cu fructele Raiului. Asa a fost intretinuta." In Coran este mentionat: "Ingerii au zis: ă€¹ă€¹O, Maria! Allah te-a ales si te-a facut curata... El te-a ales peste femeile lumilor / O, Maria! Fii cu ascultare fata de Stapanul tau si pleaca-te, rugandu-te impreuna cu cei ce se pleaca!" (3, Surat Al-. Imran: 42-43). Cand mama ei a oferit-o preotilor templului din Ierusalim, acestia s-au intrecut care dintre ei sa-i fie tutore si a trebuit sa traga la sorti.