VESTITORII PRIMAVERII
Funia zilelor, saptamanilor si lunilor adunate intr-un snur bicolor, simbolizand iarna si vara, facuta cadou de 1 martie. Acesta este Martisorul.
Demult, in negura vremurilor, martisorul era impletit din doua fire: unul alb si unul negru. In timp, negrul a fost inlocuit cu rosul. Poate pentru a exprima iubirea sau poate pentru a aminti de anumite sacrificii. Oricum, astazi, martisorul este facut cadou de 1 martie, de ziua Babei Dochii sau a inceputului de An Agrar.
PRIMITORII. La sfarsitul secolului al XIX-lea, martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. De firul martisorului se agata o moneda de argint, uneori de aur. Martisorul se purta legat la mana sau era prins in piept sau la gat. Se scotea la o sarbatoare importanta a primaverii: Macinici, Florii, Paste, Armindeni sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii martisorului nu vor fi parliti de Soare pe timpul verii, ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deochi.
FIRELE. Dupa unele informatii, martisorul se realiza din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra sau alba si albastra, si facut cadou in ziua din luna martie, cand, cu o noapte inainte, aparea pe cer Luna Noua. Aromanii puneau martisorul in ajunul zilei de 1 martie, adica in seara zilei de 28 sau 29 februarie. Asa cum aminteam, firul martisorului, funie de 365 de zile sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemanator ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului nascut primavara.
Intrucat martisorul este inseparabil de traditia Dochiei carpatice, se poate afirma cu certitudine ca el este autohton. Martisor au si grecii, care il leaga la picior, nu la mana. De la romani si aromani, martisorul a fost preluat si de alte popoare vecine din centrul Europei.
In unele zone etnofolclorice din Transilvania, Banat, Maramures, centrul Munteniei, vestul Olteniei, sudul Dobrogei, luna echinoctiului de primavara si a Anului Nou Agrar se numeste Martisor.
Citește pe Antena3.ro
|
BUNA VESTIREUna dintre sarbatorile importante ale lunii martie pe care poporul a legat-o de venirea primaverii, inceputul Anului Nou Agrar, este Buna Vestire sau Blagovestenia (25 martie). In calendarul popular abundau acum actele rituale de fertilizare prin stropirea prunilor la radacina cu tuica si amenintarea cu securea a pomilor fructiferi ca vor fi taiati daca nu rodesc (in Banat, in Transilvania). In vestul tarii acum se altoiau pomii, iar in nord se scoteau stupii de la iernat.CUCUL MASOARA TIMPULPoporul roman i-a dedicat o sarbatoare si Cucului, tot de Blagovestenie. Important orologiu pentru masurarea timpului si sursa de inspiratie melancolica in cantecele de dor si jale, cucul incepe sa fie auzit de Blagovestenie sau Ziua Cucului si inceteaza brusc dupa trei luni, la Sanziene, cand, conform traditiei, s-ar ineca cu un bob de orz. Cantecul cucului, scurt si rasunator, care incepe si se sfarseste la doua fenomene astronomice stabile, echinoctiul de primavara si solstitiul de vara, a fost folosit de cei vechi pentru calculul calendarului popular.ALTE SEMNE DE PRIMAVARAIn luna martie este sarbatorita si Buruiana lui Mart - urzica. Datorita perilor urticanti, rezistentei la frig si la seceta, a aparitiei concomitent cu topirea zapezii, urzica a fost asemuita cu iutele si puternicul zeu roman Marte. In unele zone, urzica era considerata aliment sacru, mancat obligatoriu in anumite zile sau perioade ale primaverii: la Dochia (1 martie), in Saptamana Patimilor sau in Sambata Pastilui. Pentru a fi iuti si sanatosi de-a lungul anului, tinerii se urzicau cu frunze de urzica in zilele de Sangiorz, Paste, Armindeni. |