Valul cinci

Au luat startul spre UE o data cu Romania si Bulgaria, dar s-au detasat pe traseu.


Noii membri, "cei 10", "lupii tineri" sunt cateva dintre denumirile sub care sunt cunoscute tarile care au aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004 - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru si Malta -, dupa ce si-au negociat, mai mult sau mai putin dur, conditiile de aderare, intre 1998 si 2000. Ele au primit mult dorita unda verde pentru aderare, la Copenhaga, in 2002. A urmat semnarea tratatelor de aderare, la 16 aprilie 2003, tratate care au primit ulterior ratificarea fiecarui guvern din cele 15 state membre. Astfel, dupa ce transpusesera in mars fortat zecile de mii de pagini de legislatie europeana, "cei 10" se vedeau, in sfarsit, membri ai comunitatii europene. Aceasta extindere a fost de o amploare fara precedent, iar analistii europeni au inca dificultati in a evalua impactul si consecintele reale ale extinderii din 2004.

NOTA DE PLATA. Cert este ca nota de plata pe care membrii cu vechime ai Uniunii o au de achitat pentru cei 75 de milioane de noi cetateni ai celor 10 state nou-venite nu a fost chiar pe placul tuturor. Ea se ridica la 27,5 miliarde de euro numai intre 2004 si 2006, adica circa 25 de euro pe an ce trebuie scosi din buzunar de fiecare european din grupul de 15 state care compuneau Uniunea inainte de momentul "mai 2004". Daca pe eurosceptici i-a luat durerea de cap dupa ce au tras linie si au facut calculul, altii au argumentat ca 25 de euro pe an de cap de locuitor nu ar fi un efort de nesuportat, in conditiile in care suma reprezinta, pentru europeanul obisnuit, o masa decenta la un restaurant.

EVALUARI. Inca din cursul negocierilor de aderare au inceput sa se puna "pariuri" legate de mai multe dintre viitoarele tari membre. Despre Polonia s-a spus ca se anunta drept nuca tare a Uniunii, iar Estonia, Lituania si Letonia ridicau semne de intrebare, in calitate de foste state sovietice, cu privire la relatia pe care o vor avea cu Rusia. Desi un sondaj realizat in 2003 la nivelul Uniunii arata ca doar circa 45% dintre baltici isi vad cu ochi buni viitorul european, aceste state s-au dovedit, in numai un an, concurenti seriosi pe piata europeana.

Slovenia a confirmat sperantele puse in ea si este inclusa, alaturi de Malta, pe lista povestilor de succes ale extinderii. Suprafata destul de redusa (20.250 de kilometri patrati, populati de aproape doua milioane de cetateni, in cazul Sloveniei, si 316 kilometri patrati, locuiti de nici 400.000 de oameni, in cazul Maltei), dublata de o administratie eficienta si de o utilizare inteligenta a fondurilor comunitare fac din aceste doua state doi beneficiari neti ai aderarii.

Polonia a confirmat asteptarile, devenind "oaia neagra" din grupul celor 10. Profitand de statutul de cel mai mare stat candidat, si-a jucat la sange sansele la negocierile de aderare si s-a incapatanat chiar, o vreme, sa blocheze discutiile privind proiectul Constitutiei Europene, nemultumita fiind de numarul de voturi care i-ar fi revenit.

CEI MAI INCREZATORI Viitorul in Uniunea Europeana inca suna bine pentru ciprioti. In proportie de 72%, ei au incredere ca statutul de membri le este benefic. Optimisti sunt si ungurii, 63% dintre acestia declarandu-se increzatori in ce ii asteapta in continuare in Uniune. Ei sunt urmati indeaproape de lituanieni si de polonezi. Surprinzator, cei mai eurosceptici se arata maltezii, a caror tara are un standard de viata de invidiat, in comparatie cu restul de noua state. CEI MAI INFORMATIZATI Intr-o lume tot mai informatizata, grupul celor 10 se straduieste din rasputeri sa faca fata. Si, pentru ca nu se pot compara cu japonezii sau americanii, fac tot posibilul sa ii prinda din urma pe colegii din grupa mare a Uniunii. Fata de o medie de 31 de calculatoare la 100 de persoane, in grupul celor 15 membri cu vechime, Slovenia, cel mai dotat stat in acest domeniu, se poate mandri cu o medie de 28 de computere la 100 de cetateni. Circa 23% dintre maltezi au calculator personal, urmati de ciprioti, cu o medie de 22%. La coada clasamentului se afla polonezii, pentru ca doar 9% dintre ei au computer. CEI MAI VORBARETI Daca intr-o incapere s-ar afla 100 de cehi, exista sanse maxime ca 84 din ei sa poata fi contactati pe telefonul mobil. Cel putin asta indica un sondaj realizat la nivel european cu privire la utilizarea telefoniei mobile in cele 10 state care au aderat la UE in 2004. Potrivit statisticilor, doar 16% dintre cehi nu au telefon mobil, cifra care situeaza Cehia in fruntea clasamentului ca numar de celulare. Ea este urmata de Slovenia, unde 77% dintre cetateni poseda un astfel de aparat. La sapte procente distanta se situeaza Malta, in timp ce 68% dintre unguri se mandresc cu un telefon mobil. Cel mai putin dotati intr-ale telefoniei mobile sunt polonezii. Doar 36% dintre ei au celular, cifra care ii pune in concurenta directa cu letonii (39%).