x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Filiatia fata de tata

Filiatia fata de tata

de Av. Eduard Fagaraseanu    |    25 Iun 2005   •   00:00
Filiatia fata de tata

Paternitatea sau filiatia fata de tata desemneaza legatura juridica dintre un copil si tatal sau.

Paternitatea poate fi din casatorie sau din afara casatoriei.

In mod corelativ, copilul poate fi:
  • din casatorie - potrivit art. 53 din Codul familiei, copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Copilul nascut in timpul casatoriei lovite de nulitate absoluta sau relativa este considerat din casatorie. Tot astfel, copilul nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie.
  • din afara casatoriei - conceput si nascut in afara casatoriei.

    PREZUMTIA DE PATERNITATE. Instrumentul juridic cu ajutorul caruia se stabileste paternitatea din casatorie il reprezinta prezumtia de paternitate. Pentru a functiona aceasta prezumtie trebuie sa se stabileasca filiatia fata de mama si casatoria acesteia la data nasterii sau conceptiei copilului. Prin urmare, la temelia prezumtiei de paternitate sta faptul nasterii sau al conceperii copilului in timpul casatoriei. Prezumtia de paternitate opereaza in favoarea copilului din casatorie. Mentiunile din certificatul de nastere al copilului nu influenteaza in vreun fel prezumtia de paternitate, aceasta actionand independent.

    Din articolul 61 din Codul familiei reiese ca perioada cuprinsa intre a 300-a zi si a 180-a zi dinaintea nasterii copilului constituie timpul legal al conceptiei. Din aceasta dispozitie legala se instituie o prezumtie absoluta cu privire la acest termen, in sensul ca nu se poate dovedi ca durata gestatiei a fost mai mica de 180 de zile sau mai mare de 300 de zile.

    TAGADUIRE. Prezumtia de paternitate este o prezumtie relativa ceea ce inseamna ca poate fi combatuta prin proba contrara. Actiunea prin intermediul careia poate fi rasturnata aceasta prezumtie poarta denumirea de actiune in tagaduirea paternitatii din casatorie. Paternitatea poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului.

    Din faptul ca actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi pornita numai de sot rezulta caracterul srict personal al acesteia. Nici mostenitorii tatalui nu au capacitatea de a introduce actiunea, insa ei o pot continua pe cea introdusa de acesta.

    Actiunea in tagaduirea paternitatii se introduce impotriva copilului. De regula, copilul este minor astfel incat el va fi reprezentat la proces de mama sa. Artizolul 54, alineatul 3 din Codul familiei precizeaza ca in toate cazurile, mama copilului va fi citata.

    In anumite situatii exceptionale, copilul, in varsta de pana la 14 ani, va fi reprezentat la proces de un tutore. Astfel de situatii apar atunci cand mama copilului este lipsita de capacitate de exercitiu sau este decedata. Dupa implinirea varstei de 14 ani, minorul poate participa personal la proces. In cazul in care minorul-parat decedeaza in timpul procesului, actiunea va fi continuata impotriva reprezentantului sau legal sau a unui tutore ad-hoc.

    Actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi introdusa in termen de 6 luni de la data cand a cunoscut nasterea copilului. Acest termen este de prescriptie. Instanta competenta sa judece actiunea in tagaduirea paternitatii este cea de la domiciliul reprezentantului legal al copilului.

    Daca se admite actiunea in tagaduirea paternitatii, copilul devine din afara casatoriei.

    CONTESTATIA FILIATIEI. Aceasta este o actiune care se poate introduce de orice persoana interesata, oricand, prin care se invoca inaplicabilitatea la cazul concret al prezumtiei de paternitate. Contestatia filiatiei din casatorie nu se poate confunda cu tagaduirea paternitatii, unde se incearca sa se aduca probe care sa rastoarne prezumtia de paternitate, exercitandu-se numai in conditiile restrictive prevazute de Codul familiei.

    In stabilirea paternitatii din afara casatoriei are interes atat copilul cat si parintele din afara casatoriei.

    RECUNOASTEREA. Acesta este actul juridic unilateral, personal, declarativ de filiatie, cu efecte retroactive si irevocabile prin care un barbat declara ca un copil din afara casatoriei este al sau. Pot fi, astfel, recunoscuti copilul din afara casatoriei (nascut sau doar conceput), copilul decedat (dar numai daca a lasat descendenti firesti) sau un copil deja recunoscut. Recunoasterea se poate face prin declaratie la ofiterul starii civile, prin inscris autentic sau prin testament. Principalul efect al recunoasterii de paternitate este stabilirea paternitatii fata de barbatul care a facut declaratia.

    STABILIREA PATERNITATII. Actiunea poate fi pornita, in cazurile indicate de lege, atat de copilul minor, cat si de major. In cazul in care copilul este minor, fara capacitate de exercitiu, actiunea se introduce, in numele copilului, de catre reprezentantul sau legal care poate fi mama. Daca minorul are capacitate restransa de exercitiu, poate introduce singur actiunea, chiar si fara aprobarea ocrotitorului legal. Mostenitorii copilului nu pot introduce actiunea dar o pot continua. Instanta competenta pentru solutionarea actiunii este cea de la domiciliul paratului, iar citarea autoritatii tutelare este obligatorie. Termenul pentru introducerea actiunii este de un an (termen de prescriptie).

    In conformitate cu dispozitiile Constitutiei Romaniei si ale articolului 63 din Codul Familiei, copilul din afara casatoriei, care si-a stabilit paternitatea, are aceeasi situatie ca si copilul din casatorie.

    CONFLICT
    Conflictul de paternitate apare atunci cand un copil este conceput in timpul unei casatorii si nascut, apoi, in timpul unei a doua casatorii, in conditiile aplicarii prezumtiei de paternitate si faptului ca este posibil ca o femeie sa se recasatoreasca la mai putin de 300 de zile de la desfacerea sau incetarea unei casatorii. In aceste situatii, conflictul de paternitate se solutioneaza in favoarea celei de-a doua casatorii. Conflictul mai poate aparea si in situatia in care femeia, deja casatorita, incalcand interdictia poligamiei se mai casatoreste inca o data si naste un copil, caz in care cea de-a doua casatorie este nula. Desigur, sotul in legatura cu care se naste filiatia, ca urmare a solutionarii conflictului de paternitate, poate sa o tagaduiasca, caz in care se va naste filiatia copilului fata de celalalt sot.

    LEGEA 76/2002

    Marina Maria, Caras-Severin: "Urmaresc cu mare interes rubricile dumneavoastra si as avea nevoie de un sfat juridic. Va rog sa ma ajutati sa aflu continutul articolului 85 (1) din Legea 76/2002 modificat prin Legea 107/2004".

    RASPUNS: Legea numarul 76/2002 reglementeaza sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Conform articolului 85 alineatul 1 al acestei legi, angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata someri in v‚rsta de peste 45 de ani sau someri intretinatori unici de familii primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma egala cu un salariu minim brut pe tara in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin doi ani. (2) De aceleasi facilitati beneficiaza si angajatorii care au sub 100 de angajati si incadreaza in munca, pe durata nedeterminata, persoane cu handicap, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin doi ani. Alineatul (3) din legea mai sus mentionata precizeaza ca angajatorii care inceteaza din initiativa lor raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor prevazute la alineatele (1) si (2), anterior termenului de doi ani, sunt obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele incasate pentru fiecare persoana si dob‚nzile aferente, calculate la nivelul celor acordate de trezoreria statului pentru bugetul asigurarilor pentru somaj. (4) Prevederile alineatului (3) nu se aplica in situatia in care incetarea raporturilor de munca sau de serviciu are loc din initiativa sau din motive imputabile angajatului.

    LEGEA 10/2001, al imobilelor preluate abuziv

    Tudor Maria, Bucuresti: "Sunt o pensionara cu o amarata de pensie de doua milioane de lei, sunt bolnava - am avut un infarct in 2003 - si sunt pusa pe drumuri fara sa ma lamureasca cineva in legatura cu problema pe care o am. Tatal meu a cumparat in anul 1945 un teren de 200 mp, pe care a construit o casa din paianta fara autorizatie, deoarece nu se cerea pe atunci si a inscris-o la perceptia de sector pentru impozite. A mai cumparat apoi, in 1950, un teren de 600 mp de la acelasi vanzator prin act de vanzare-cumparare sub iscalitura privata, adica nu se mai autentifica la notariat si l-a inscris la perceptia de sector la impozite. Aceste doua proprietati mi-au revenit in 1991 prin certificat de mostenitor. La Consiliul local Sector 3, Directia Venituri Buget Local, au fost trecute pe numele meu pentru impozitare. Cand am fost sa fac intabularea acestora nu mi s-a primit dosarul spunandu-mi ca nu sunt pe numele meu. Care este modalitatea de rezolvare a acestei situatii si unde trebuie sa ma adresez pentru solutionare?".

    RASPUNS: Problema care se pune este daca respectivele terenuri, cel de 200 mp si cel de 600 mp intra sub incidenta Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Potrivit acestei legi imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestitutie se restituie, de regula, in natura, in conditiile Legii 10/2001. In cazul in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri ori servicii oferite in echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite. Prin imobile, in sensul Legii 10/2001, se intelege terenurile, cu sau fara constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv, precum si bunurile mobile devenite imobile prin incorporare in aceste constructii, inclusiv terenurile fara constructii afectate de lucrari de investitii de interes public aprobate, daca nu a inceput constructia acestora. In cazul in care pe terenurile imobilelor preluate in mod abuziv se ridica constructii, persoana indreptatita poate obtine restituirea in natura a partii de teren ramasa libera, urmand a se respecta documentatiile de urbanism legal aprobate. In continuare, legea precizeaza faptul ca se restituie in natura terenurile pe care s-au ridicat constructii neautorizate in conditiile legii dupa data de 1 ianuarie 1990, precum si constructii usoare sau demontabile. Asadar, cititoarea trebuie sa se intereseze daca s-a facut vreo cerere de restituire in natura a respectivelor terenuri, in situatia in care cele doua terenuri intra sub incidenta Legii 10/2001, adica fac parte din categoria terenurilor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si sa-si apere dreptul de proprietate asupra constructiilor pe cale unei actiuni in justitie.
  • ×