x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Povestea celor cinci degete verzi ale lui Jupiter

Povestea celor cinci degete verzi ale lui Jupiter

de Maria Belu-Burtea    |    07 Mai 2009   •   00:00
Povestea celor cinci degete verzi ale lui Jupiter

Doriţi să vă fixaţi mai bine vitamina C în organism? Orientaţi-vă spre broccoli. Volumul potasiului este scăzut? Începeţi un "parteneriat" cu broccoli. Aţi introdus fibrele pe lista cumpărăturilor dvs.? Cumpăraţi broccoli. Doriţi îmbunătăţirea procentului de fier din organism? Orientaţi-vă din nou spre broccoli. Cu milenii în urmă, broccoli era nelipsit de pe mesele romanilor.

ÎNCEPUTURILE UNEI LEGENDE
De obicei, asociem termenul de "etrusc" cu italienii. De fapt, acest popor se numea "rasenna" şi era originar din Asia Mică, de pe teritoriul actual al Turciei. În această zonă, la început s-a cultivat varza, apoi broccoli, plantele fiind semănate de-a lungul coastelor din Estul Mediteranei.

Prin secolul al VII-lea î.Ch. a început migraţia populaţiei rasenna spre vest, în Italia. Aceasta a făcut schimburi comerciale cu grecii, fenicienii, sicilienii şi sardinienii. Fără îndoială, cultivarea de broccoli s-a răspândit, ajungând şi în zona numită acum Toscana. Romanii i-au numit pe aceşti imigranţi "tusci" sau "etrusci", făcând referire la Toscana ca Etruria. Ei s-au îndrăgostit de broccoli aproape imediat.

Pliniu cel Bătrân, botanist şi scriitor roman, ne spune că romanii cultivau planta încă din primul secol al erei noastre. Legumele au fost preferate în Roma antică unde a fost descoperit şi cultivat soiul calabrese. Acest soi este cel mai consumat şi în zilele noastre mai ales în Statele Unite. Înaintea lui, romanii mâncau muguri violeţi de broccoli care deveneau verzi în timpul fierberii.

Caterina de Medicis, originară din Toscana a fost, se pare, cea care a introdus această legumă în Franţa, atunci când s-a măritat cu Henric al II-lea în 1533.

Denumirea de broccoli a venit cu timpul. Iniţial, romanii denumeau leguma "cele cinci degete verzi ale lui Jupiter". În Europa secolului al XVII-lea broccoli era confundat deseori cu conopida sau chiar cu varza. Era denumit chiar varză broccoli sau varză calabrese.

Există trei feluri de broccoli: încolţite, calabrese şi romanesco. Cele calabreze sunt cele mai cunoscute şi sunt folosite pentru inflorescenţa lor mare şi tulpina groasă. Este tipul cel mai cultivat şi comercializat. Broccoli încolţit are inflorescenţa mai mică şi multe tulpini subţiri. Romanesco ajunge la maturitate toamna şi se caracterizează prin culoarea gălbui-verde a inflorescenţei.

CUM TE AJUTĂ "REGELE" LEGUMELOR
Broccoli este regele legumelor, fiind bogat în vitamina A. Culoarea sa verde închis este un indicator al conţinutului de caroten. Broccoli asigură o cantitate importantă de calciu şi aproximativ 10% din necesarul de fier (o cană de broccoli fiert).

Deşi nu conţin prea multe proteine, aceste legume asigură totuşi mici cantităţi, aproape două grame la o ceaşcă de legume fierte, iar pe o scară nutriţională, broccoli conţine toţi nutrienţii, pe lângă vitaminele B1, B2, B3, B6, fier, zinc, magneziu şi potasiu.

Broccoli, alături de ceapă, morcovi, varză, contribuie la scăderea colesterolului. Datorită conţinutului bogat în minerale, poate să prevină diabetul la persoanele în vârstă. Conţinutul în crom creşte capacitatea de eliberare a insulinei, ceea ce este benefic pentru persoanele cu intoleranţă la glucoză.



Ciorbă cu broccoli
Ingrediente: un morcov, un sfert de ţelină, doi ardei graşi roşii, un ardei gras verde, 500 g broccoli, un fenicul, o ceapă roşie, 400 g varză creaţă, 3 roşii, 100 ml ulei de măsline, o lămâie, sare, piper, pătrunjel, smântână, crutoane.

Preparare: Morcovul şi ţelina se curăţă de coajă, se spală şi se taie felii subţiri. Ceapa roşie se curăţă, se spală, se taie peştişori şi se pune într-un castronel împreună cu feniculul tocat mărunt. Varza creaţă se spală, se taie în bucăţi mici şi se pune într-un castron. Se încinge jumătate din cantitatea de ulei într-o cratiţă, se adaugă morcovul şi ţelina, se călesc cinci minute, se pun feniculul şi ceapa roşie.

Se călesc până se înmoaie, se adaugă frunzele de varză creaţă şi se mai ţin pe foc cinci minute, amestecând continuu. Se pun la fiert doi litri de apă şi, când a început să clocotească, se adaugă legumele călite. Se condimentează, se fierb zece minute apoi se adaugă broccoli rupt în bucheţele mici. Când broccoli este aproape fiert se pun ardeii, restul de ulei de măsline şi se mai fierb zece minute la foc mediu.

 

Tartă cu broccoli
Ingrediente: un pachet aluat de foitaj, doi morcovi, 100 g boabe de porumb, 100 g porumb baby, 250 g brânză de vaci, 100 g brânză telemea, 3 ouă, o lingură de făină, o lingură de seminţe de in, sare, piper, pătrunjel, legume de sezon.


Preparare: Morcovii curăţaţi de coajă şi broccoli se taie bucăţele, se fierb în apă cu sare, se scurg şi se lasă să se răcească. Într-un bol înalt se pun brânza de vaci, brânza telemea dată pe răzătoare sau sfărâmată cu o furculiţă şi ouăle. Se presară sare şi piper, pătrunjel tocat mărunt, făina şi seminţele de in. Se mixează totul până capătă aspectul unei creme, se adaugă legumele fierte, boabele de porumb şi porumbul baby.

Aluatul de foitaj se dezgheaţă la temperatura camerei, se întinde într-o formă de tartă stropită cu apă rece şi se înţeapă din loc în loc cu dinţii unei furculiţe. Se toarnă umplutura, se nivelează şi se introduce în cuptor. Se coace la foc potrivit 30-45 de minute sau până când capătă o culoare aurie la suprafaţă.

    Redactare reţete Alina-Ramona Anghel

×
Subiecte în articol: broccoli dicţionar gastronomic