x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Scrisori

15 Mai 2006   •   00:00
Scrisori

Tot mai multi locuitori ai tarilor membre ale Uniunii Europene au un sentiment al identitatii europene, al apartenentei lor la o Europa largita. In ultimii ani, cifra acestora se ridica la mai mult de jumatate, ceea ce indica dorinta de dezvoltare a eforturilor de integrare europeana cu participarea activa si in folosul oamenilor obisnuiti, tinand cont de preocuparile, aspiratiile si sperantele acestora.

CETATENIA EUROPEANA


Tot mai multi locuitori ai tarilor membre ale Uniunii Europene au un sentiment al identitatii europene, al apartenentei lor la o Europa largita. In ultimii ani, cifra acestora se ridica la mai mult de jumatate, ceea ce indica dorinta de dezvoltare a eforturilor de integrare europeana cu participarea activa si in folosul oamenilor obisnuiti, tinand cont de preocuparile, aspiratiile si sperantele acestora.

Ideea de "Europa a oamenilor" a aparut cu mult timp in urma, intrand "oficial" in preocuparile politicienilor si a structurilor de decizie si executie europene in 1984. Atunci a fost creat un comitet special la cererea Consiliului European, in vederea producerii unor documente operationale de punere in practica a acestei idei. Cinci ani mai tarziu apare Carta Comunitara a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Lucratorilor.

CETATEAN. Pentru prima data, termenul de "cetatean" este utilizat in Tratatul de la Roma, astfel cum este el modificat prin Tratatul de la Maastricht. Articolul 8 paragraful 1 din Tratat, prevede ca se instituie o cetatenie a Uniunii, iar in continuare precizeaza ca cetatean al Uniunii este orice persoana avand nationalitatea unui stat membru. Iar, potrivit prevederilor paragrafului 2, cetatenii Uniunii se bucura de drepturi si sunt supusi obligatiilor prevazute in tratat. Cetatenia Uniunii Europene vine in completarea cetateniei nationale (ea se suprapune, fara a se substitui, cetateniei nationale), facand posibila exercitarea unora dintre drepturile cetateanului Uniunii pe teritoriul statului membru in care locuieste (si nu numai in tara din care provine, asa cum se intampla inainte). De aici decurg doua concluzii practice: este mai intai necesar ca o persoana sa aiba cetatenia unui stat membru pentru a putea beneficia de cetatenia Uniunii; cetatenia europeana va completa si se va adauga la drepturile conferite de cetatenia statala. O Declaratie anexata Trataului de la Maastricht subliniaza ca "problema daca o persoana poseda cetatenia unui stat membru va fi determinata numai prin referire la legislatia nationala a statului membru respectiv". Asadar, in ultima instanta ii revine fiecarui stat membru sa indice care persoane sunt cetatenii sai.

DREPTURI. Cetatenia UE ofera drepturi cetatenilor statelor membre si consolideaza protectia intereselor acestora. Tratatul de la Maastricht instituie cinci categorii de drepturi supranationale, complementare cetateniei nationale:
- dreptul la libera circulatie, dreptul la sejur, de stabilire, dreptul la munca si studiu in celelalte state membre ale Uniunii. Intrarea pe teritoriul altui stat membru nu poate fi interzisa decat din ratiuni de securitate si sanatate publica, iar interzicerea trebuie justificata;
- dreptul de vot si dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul european si la alegerile locale in statul de rezidenta, in aceleasi conditii cu cetatenii statului respectiv;
- dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat tert (stat care nu este membru al Uniunii Europene) de protectie consulara din partea autoritatilor diplomatice ale unui alt stat membru, in cazul in care tara din care provine nu are reprezentanta diplomatica ori consulara in statul tert respectiv;
- dreptul de petitie in fata Parlamentului european;
- dreptul de a apela la Ombudsman-ul european (Avocatul Poporului) pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoasa din partea institutiilor si organismelor comunitare.

Stefanica, Dutu & Asociatii
societate de avocati

  • Pancu I. Ioan, Brasov: "Sunt nascut in 1938 din parinti basarabeni din Coseni, judetul Balti. Pentru a beneficia de drepturile prevazute de Legea numarul 189/2002, fratele meu, Pancu Romulus, a depus la Casa Judeteana de Pensii Ilfov actele necesare in acest sens. Casa Judeteana de Pensii Ilfov a emis Hotararea 627 din 1.11.2004 prin care i se acordau fratelui meu drepturile prevazute de legea mai sus mentionata. In aceasta cerere, fratele meu a solicitat sa-i fie acordate aceleasi drepturi si mamei noastre, Pancu Liubovi, dar ea a murit inainte de a se bucura de aceste facilitati. De fapt, nici fratele meu nu s-a putut bucura, el stingandu-se in vara lui 2005. Rugamintea mea este sa mi se spuna daca eu pot beneficia de prevederile Legii 189/2004. Va rog sa-mi spuneti adresa Casei de Pensii Ilfov, deoarece este posibil ca aceasta sa fi trimis o hotarare, dar postasul a returnat scrisoarea, stiind ca mama este decedata".
    RASPUNS: Adresa Casei Judetene de Pensii Ilfov este Bd. Lacul Tei 17, Sector 2, Bucuresti, telefon: 021-212.12.26; 021-212.12.27; 021-212.12.36; 021-212.12.37.

    Citește pe Antena3.ro

  • Tuilea Florea, Olt:
    • "Am avut un accident vascular si de atunci am ramas invalid. Va rog sa-mi comunicati ce drepturi sunt conferite de lege acestei categorii?".
    RASPUNS: De la Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap am primit urmatorul raspuns pentru dumneavoastra: "Beneficiaza de drepturile si facilitatile prevazute de OUG nr. 102/1999, modificata si completata prin Legea nr. 519/2002 privind protectia speciala si incadrarea in grad de handicap, numai persoanele care sunt posesoare a unui certificat de incadrare in grad de handicap, emis de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap de pe raza teritoriala de domiciliu (in cazul dvs., a judetului Olt). Incadrarea in grad de handicap se face in conformitate cu prevederile cuprinse in Ordinul ministrului Sanatatii si Familiei privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora, nr. 726 din 1 octombrie 2002".

  • Tiberiu Vlad, Bucuresti:
    •  "Va rog sa ma ajutati in urmatoarea problema: tatal meu a luptat in primul razboi mondial; noua, urmasilor, nu ni se recunoaste nici un drept. In 1923 tatal meu a primit un teren de 3.100 mp intravilan in Brasov, dar acesta in mod abuziv a fost acaparat de alti cetateni. Vrem sa stim daca noi, urmasii veteranilor de razboi, avem dreptul sa fim improprietariti cu un teren intravilan".
    RASPUNS: Va indrumam sa va adresati la Asociatia Nationala a Veteranilor de Razboi, cu adresa in Strada Grigore Cobalcescu 28, telefon 315.75.60.

  • Roban Mina, Neamt:
    • "Va rog sa ma informati referitor la adresa Centrului de Resurse Anticoruptie din Justitie Bucuresti".
    RASPUNS: Va oferim adresa de la Asociatia Romana pentru Transparenta - Transparency International: Strada N. Balcescu 21, etaj 2, Sector 1, Bucuresti, telefon: 021-317.71.70, unde functioneaza Centrul de Resurse Anticoruptie in Justitie, telefon: 021-317.71.69.

  • Pop Emil, Bistrita-Nasaud:
    •  "Sunt pensionar din 2002 cu decizia numarul 85214 in baza Legii 19/2000 cu acordarea pensiei anticipata partiala si cu o vechime in munca de 37 de ani, cinci luni si 14 zile. In prezent am o pensie de 308 RON, ca urmare a majorarii facute in luna ianuarie 2006, in 2005 avand o pensie de 282 RON. Nu mi se pare corect ca dupa atatia ani de munca sa am o pensie atat de mica comparativ cu cea a colegilor mei. Am fost la Casa de Pensii din Bistrita si mi s-a spus ca in luna decembrie mi se va recalcula pensia, dar nu am primit nici o majorare a pensiei. Este drept ca am primit cei 9,3%, dar recalularea nu s-a mai facut, pe motiv ca am iesit la pensie in baza Legii 19/2000. Dar in ziarul dumneavoastra la data de 14.12.2005 este un articol prin care se spunea ca ministrul Muncii a promis a patra etapa de recalculare a pensiilor cu conditii egale, pensii egale, indiferent de anul iesirii la pensie. Va rog sa ma ajutati sa-mi rezolv aceasta problema".
    RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am aflat ca: "Recalcularea pensiilor s-a desfasurat in anul 2005, potrivit prevederilor OUG nr. 4/2005, si a fost un proces prin care, pentru toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilite potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, s-a determinat punctajul mediu anual potrivit principiilor Legii nr. 19.2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, utilizandu-se formula de calcul introdusa de aceasta lege si cu respectarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1550/2004. Implicit, cuantumul fiecarei pensii din sistemul public a fost stabilit in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000. Dvs. ati beneficiat, la stabilirea drepturilor de pensie, de calculul pensiei potrivit Legii nr. 19/2000, ca atare nu exista temei legal pentru recalcularea pensiei potrivit OUG nr. 4/2005. In cea de-a patra etapa au fost recalculate pensiile stabilite in intervalul 1997-31 martie 2001. Intr-adevar, prin aceasta operatiune toate pensiile au fost stabilite dupa aceeasi lege, dupa aceeasi metodologie, potrivit acelorasi principii, indiferent de data pensionarii si indiferent de legislatia care a fost aplicata la momentul stabilirii initiale, insa pentru pensiile stabilite pana la data de 1 aprilie 2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000".
    ×
    Subiecte în articol: arhiva jurnalul stat pensii potrivit dreptul legii cetăţenia uniunii membru drepturi
    TOP articole pe Jurnalul.ro:
    Parteneri