Ştiri pe scurt

3 martie 2009

MUZICA ŞI SEXUL. Melodiile care au versuri cu tentă sexuală influenţează vârsta de debut a vieţii sexuale, potrivit unui studiu recent al cercetătorilor Universităţii din Pittsburgh. Ei au intervievat un grup de 711 adolescenţi în legătură cu viaţa sexuală şi muzica preferată, cu scopul de a descoperi o conexiune între acestea. În urma acestui studiu, cercetătorii americani au descoperit că tinerii care ascultă melodii cu versuri sexuale îşi încep viaţa sexuală mult mai devreme decât cei care au alte preferinţe muzicale. Autorul studiului, dr Brian Primack, consideră că părinţii ar trebui să influenţeze preferinţele muzicale ale adolescenţilor.

MENOPAUZĂ PRECOCE. Femeile care intră la menopauză precoce au un risc mai mare de a dezvolta maladia Parkinson. Potrivit cercetătorilor de la Albert Einstein College, în cel mai mare pericol se află femeile care intră la menopauză în jurul vârstei de 39 de ani. În cazul acestora, riscul de apariţie a bolii Parkinson este cu 24% mai mare. Dr Rachel Saunders-Pullman, coordonatoarea studiului, a explicat că estrogenul protejează neuronii şi previne instalarea bolii Parkinson, dar la menopauză secreţia acestui hormon se diminuează. La acest studiu au participat 73.973 de femei aflate la menopauză.

CALCIU. O dietă bogată în alimente care conţin calciu scade semnificativ riscul de cancer colorectal, precum şi apariţia tumorilor la organele sistemului digestiv, susţin cercetătorii de la Institutul Naţional de Cancer. Urmărind obiceiurile alimentare a 300.000 de bărbaţi şi 200.000 de femei pe o perioadă de şapte ani, specialiştii au constatat că persoanele care au consumat o cantitate mare de alimente bogate în calciu au avut un risc cu 16% mai mic de cancer colorectal. Autorii studiului recomandă consumul de produse lactate, care sunt bogate în substanţe anticancerigene precum calciul, vitamina D şi acidul linoleic.

CEAI PENTRU INIMĂ. Specialiştii Asociaţiei Americane de Cardiologie recomandă consumul zilnic de ceai pentru reducerea riscului de infarct. Potrivit acestora, trei ceşti de ceai zilnic scad tensiunea arterială, îmbunătăţesc circulaţia sangvină şi reduc cu 21% riscul de formare a cheagurilor pe creier. Ceaiul verde şi negru sunt recomandate cu predilecţie, cele două având conţinutul cel mai ridicat de antioxidanţi. Dr Catherine Hood, coordonatoarea studiului, a atras atenţia însă că "execesul de cafeină poate contribui la apariţia hipertensiunii, de aceea nu trebuie să depăşim cantitatea recomandată".

DINTE ARTIFICIAL. Cercetătorii americani de la Universitatea din Oregon, SUA, au descoperit o modalitate de a regenera smalţul dinţilor. Ei au izolat o genă, numită Ctpi2, care intervine în producerea smalţului în momentul formării dintelui. În mod natural, smalţul nu se regenerează, însă prin activarea acestei gene s-a reuşit refacerea lui. Această genă îndeplineşte şi alte funcţii în organism: de la răspunsul imun şi până la capacitatea de regenerare a pielii şi a celulelor nervoase. Descoperirea cercetătorilor americani ar putea pune capăt necesităţii de a plomba un dinte.

TABU SOCIAL. Oamenii consideră că este mai uşor să-şi recunoască homosexualitatea decât să admită că suferă de o anumită boală psihică, asumarea unei astfel de maladii fiind cel mai puternic tabu social, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie, informează The Guardian. Potrivit studiului, la care au participat 2.000 de persoane, aproape 30% din respondenţi au recunoscut că le-ar fi dificil să recunoască public că suferă de o afecţiune psihică, comparativ cu 20% care ar avea probleme în a-şi recunoaşte public homosexualitatea. Datele reflectă o situaţie socială gravă din Marea Britanie, unde, dacă ai o maladie psihică, este posibil să nu mai ai un loc de muncă şi să porţi, practic, un stigmat, spun autorii studiului.

VIOLENŢĂ. Jocurile video şi filmele violente ne fac insensibili la durerea şi suferinţa semenilor, susţin unele studii publicate în Psychological Science. "Aceste studii arată clar că expunerea la imagini violente poate diminua sentimentul altruist", a rezumat Brad Bushman, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, care a efectuat acest studiu împreună cu profesorul Craig Andreson de la Iowa State University. Potrivit celor doi cercetători, "expunerea la imagini violente produce o dezechilibrare fiziologică: scăderea ritmului cardiac şi a încărcăturii electrice a pielii. La vederea unor scene reale de violenţă, la puţin timp după ce au ieşit de la un film cu scene de violenţă, subiecţii au reacţionat cu întârziere în acordarea primului ajutor".   

SOMNUL. Cercetători americani din cadrul Universităţii Harvard au descoperit că insuficienţa somnului sau un somn neodihnitor ar putea fi cauza a diverse afecţiuni psihice. "Este uşor să spui despre un pacient că e deprimat şi schizofrenic şi că, prin urmare, e normal să nu doarmă bine, fără să te întrebi dacă nu cumva raportul cauză-efect este unul invers", a declarat Robert Stickgold, şeful echipei de cercetători. Autorii studiului au mai precizat că lipsa somnului în timpul nopţii mai poate determina apariţia depresiei, a stresului şi a deficitului de atenţie.

MIGRENE. Persoanele cu vârste între 20 şi 55 de ani care au depozite de grăsime în jurul taliei sunt predispuse migrenelor, conform unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Colegiul de Medicină din Philadelphia, SUA. Potrivit autorilor studiului, felul în care este distribuită grăsimea pe corp influenţează predispoziţia la migrene. Durerile de cap au fost raportate la 37% dintre femeile cu grăsime în exces pe abdomen, comparativ cu 29% dintre cele care au grăsime în alte locuri, dar nu pe talie. La bărbaţi, raportul a fost de 20% versus 16%.

TERAPIE PRIN SCRIS. Dacă scriem versuri sau proză ajutăm creierul să se echilibreze din punct de vedere emoţional, eliminând stresul şi stările de anxietate, frica şi tristeţea, conform publicaţiei The Telegraph. Oamenii de ştiinţă susţin că, punând pe hârtie experienţe personale traumatizante, obţinem un efect de calmare psihică. În timpul acestui exerciţiu sunt inhibate părţile creierului în care apare stresul emoţional, intensificând în acelaşi timp activitatea zonelor de creier responsabile de autocontrol.

ERA SMS-URILOR. Copiii pierd deprinderea scrisului. În era SMS-urilor, a e-mail-urilor, facebook-ului, blogurilor şi myspace-ului, a folosi creionul şi hârtia pentru a transmite un mesaj este o activitate desuetă, din ce în ce mai rară, considerată chiar superfluă. Cu toate acestea, nu poate fi înlocuită sub nici o formă de o tastatură electronică, având în vedere că scrisul este strâns legat de citit şi de gândire, prin urmare de procesul creşterii. Din punct de vedere tehnic, fenomenul se numeşte "disgrafie" şi a fost dintotdeauna prezent la cei tineri, avertizează un articol publicat în ziarul italian La Stampa. Cu toate acestea, în ultimii 20 de ani, fenomenul a crescut exponenţial, avertizează autorii articolului. 

MEDICAMENT. O plantă folosită de secole ca medicament natural de minorităţile etnice din nordul Vietnamului ar putea marca o cotitură în cercetarea privind imunosupresoarele. Aceasta este o descoperire importantă la care a ajuns o echipă de cercetători italieni şi vietnamezi care cooperează de mai mulţi ani în cadrul unui proiect de cercetare comun. Atenţia cercetătorilor s-a îndreptat de câţiva ani asupra studierii principiilor active existente în frunzele arborelui vietnamez Artocarpus Tonkinensis. Această plantă creşte spontan în vaste regiuni din Vietnamul de Nord şi este folosită de secole de medicina tradiţională ca remediu în tratarea patologiilor autoimune cum este artrita reumatoidă.

GENETCĂ. O variaţie genetică ar explica diferenţele între persoanele optimiste şi cele pesimiste, potrivit unui studiu publicat în revista Proceedings of the Royal Society B. Studiul, coordonat de Elaine Fox de la Universitatea Essex (Marea Britanie), a fost efectuat pe un eşantion de 97 de persoane. Până acum se ştia că gena 5-HTTLPR controlează nivelul de serotonină, moleculă ce transmite mesajele chimice către sistemul nervos central, ce este implicată mai ales în mecanismul somnului şi în declanşarea stărilor de depresie. O serie de medicamente antidepresive a fost concepută, de altfel, de cercetători pentru a regla concentraţia de serotonină din organism. Cercetătorii au identificat trei variante ale acestei gene, dintre care două perechi de gene alele scurte influenţează direct riscul apariţiei depresiilor şi tentativelor de sinucidere, prin reacţii neurochimice exagerate în situaţiile stresante.

HEPATITE. Ministrul francez al Sănătăţii a lansat recent un plan naţional de luptă contra hepatitelor virale B şi C. Obiectivul principal al planului este de a creşte posibilitatea de depistare şi vaccinare contra hepatitei B (HB). În ultimii ani, vaccinul contra HB a fost ocolit deoarece exista suspiciunea că ar declanşa scleroza în plăci. Potrivit autorităţilor franceze, "situaţia este îngrijorătoare, dacă se ţine seama de cele aproximativ 500.000 de persoane purtătoare ale ambelor virusuri ale hepatitei B şi C. "Trebuie să recâştigăm încrederea în vaccin", este mesajul autorităţilor adresat populaţiei.

FIBRILAŢIA ATRIALĂ. Studiul "Atena", publicat în New England Journal of Medicine, demonstrează că multaq (dronedaronă), adăugat la terapia standard, a redus semnificativ riscul primei spitalizări de cauză cardiovasculară sau de deces, cu 24% la pacienţii cu fibrilaţie atrială/ flutter atrial sau cu istoric recent al acestor afecţiuni. Fibrilaţia atrială (FA) este principala cauză de spitalizare pentru aritmii în Statele Unite şi reprezintă o treime din spitalizările pentru artimii în Europa. Spitalizările din cauza FA au crescut dramatic – de două până la trei ori – în ultimii ani în SUA. Fibrilaţia atrială este o afecţiune complexă, care creşte riscul de accident vascular cerebral de până la cinci ori, agravează prognosticul pacienţilor cu factori de risc cardiovasculari şi dublează pericolul de deces. 

AVERTISMENT. Munca în exces creşte riscul de demenţă. Cel puţin aşa susţine un studiu publicat recent în Jurnalul American de Epidemiologie, şi efectuat pe 2.214 britanici. Cercetătorii sunt de părere că persoanele care stau la serviciu peste 55 de ore pe săptămână se confruntă cu probleme de memorie şi în a doua parte de vieţii cu demenţă, în comparaţie cu cele care nu lucrează mai mult de 41 de ore săptămânal. Stresul şi epuizarea cauzate de munca peste program pot fi la fel de dăunătoare pentru creier ca şi fumatul, se mai arată în studiu. Potrivit medicului Marianna Virtanen de la  Finnish Institute of Occupational Health, munca excesivă nu ne afectează numai sănătatea, dar scade şi randamentul la locul de muncă.

PREVENŢIE. Peste 40% dintre cazurile de cancer care apar în ţările dezvoltate (printre care cancerul de sân, de stomac, de esofag şi de plămâni) pot fi prevenite prin dietă, exerciţii fizice şi controlul periodic al greutăţii corporale, afirmă cercetătorii din Marea Britanie, citaţi de BBC News. Aceştia estimează că milioane de cazuri de îmbolnăvire prin cancer ar putea fi evitate dacă facem mai mult sport şi înlocuim alimentele bogate în grăsimi cu fructe şi legume. Prevenţia dă rezultate în peste 40% dintre cele 12 tipuri de cancer care apar mai des, spune profesorul Mike Richards de la National Clinical Director for Cancer (NCDC). La rândul său, dr Martin Wiseman, director de proiecte la NCDC, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la creşterea incidenţei cancerului în rândul populaţiei în vârstă.

PLĂMÂNI. Riscul de cancer pulmonar este de 3,6 ori mai mare la bărbaţi şi 2,4 ori mai mare la femeile din păturile cu venituri mici ale populaţiei. Iar tabagismul nu explică decât parţial această inegalitate. Astfel, pe lângă tabagism trebuie ţinut seama de expunerea profesională la noxe şi poluarea mediului înconjurător. Concluziile anchetei efectuate de Inserm, un important institut de cercetări din Franţa, arată că incidenţa cancerului pulmonar este mai mare în mediile sărace.


SITE-URI

www.ms.ro – Ministerul Sănătăţii Publice

www.anticonceptionale.ro – informaţii despre cele mai importante metode contraceptive, modul lor de acţiune, avantajele şi dezavantajele folosirii lor

www.cmb.ro – Colegiul Medicilor din Bucureşti

www.ghidmedical.ro – Ghidul Serviciilor Medicale din Bucureşti

www.who.int – Organizaţia Mondială a Sănătăţii

www.rsn.ro – Societatea Română de Neurochirurgie


DICŢIONAR

• ANTIPIRETIC – medicament utilizat în tratamentul simptomatic al febrei.

• BRONHOPNEUMONIE – pneumonie caracterizată printr-o infecţie mai mult sau mai puţin întinsă a bronşitelor, alveolelor pulmonare sau a interstiţiului pulmonar.

• CICLOPLEGIE – paralizie a muşchiului ciliar al ochiului care se manifestă prin imposibilitatea de acomodare în vederea de aproape.

• DENGĂ – boală infecţioasă provocată de diferite virusuri din grupa arbovirusurilor.

• ECHINOCOCOZĂ UNILOCULARĂ – boală parazitară provocată prin infestarea cu larva unei tenii de câine.

Sursa:  Dicţionar de medicină Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti 1998

APARIŢII EDITORIALE

"Medicina românească-medicina europeană 1918-1940" este un nou volum apărut în colecţia de medicină a Editurii Humanitas. Aplecându-se cu o acribie de cercetător veritabil asupra perioadei interbelice, autorul, profesorul Dan Setlacec, unul dintre marii noşti chirurgi, oferă o imagine amănunţită a ceea ce însemnau pe atunci învăţământul şi asistenţa medicală, sistemul asigurărilor sociale, contextul socio-economic al practicii medicale, organizaţiile cu profil medical şi publicaţiile de acelaşi tip. Autorul pune un accent aparte pe rolul chirurgiei şi al specialităţilor aferente din perioada respectivă, folosind un stil lapidar dar cu un acut simţ al detaliului. 

"Dragostea în Evul Mediu", o carte semnată de Jean Verdon şi publicată de Editura Humanitas, urmăreşte evoluţia sentimentelor şi a sexualităţii de-a lungul unei îndelungate perioade, făcând o bună sinteză a cunoştinţelor disponibile. Jean Verdon, istoric al Evului Mediu, porneşte de la textele biblice şi patristice, liturgice, de la predici şi alte scrieri teologice şi ajunge la marea literatură medievală. În aceste texte, iubirea îmbracă o diversitate de forme: legitimă sau ilegitimă, platonică sau carnală, reglementată sau libertină. Între Confesiunile Sfântului Augustin şi aventurile Cavalerilor Mesei Rotunde, autorul reuşeşte deseori să îşi surprindă cititorii.