Vaideenii de telemea

Vaideeni este o comuna valceana cu oameni simpli, oieri liberi de felul lor, adaptabili la orice conditii. Se ocupa cu oieritul si cu cresterea vacilor de cand se stiu. Li se zice ungureni, pentru ca au trecut muntele dinspre Imperiul Austro-Ungar si s-au stabilit aici. De atunci insa multi tineri au plecat pe la oras sau prin strainataturi.

Slideshow - Galeria foto Jurnalul National

AUTOMATIZAREA BUNICUTELOR. Cat costa o mulgatoare? Vreo 500 de euro. Ha, ha, ha!

Nu-i sperie conditiile impuse de aderarea la Uniunea Europeana privind cresterea animalelor si valorificarea produselor si nici conditiile in care traiesc acum. Au fost vremuri cand le-a mers mai bine, cand vanzarea produselor lactate de la animalele pe care le aveau in gospodarii era o afacere rentabila, din care traiau bine. Autoritatile locale incearca acum sa omologheze branza locala, adica telemeua de Vaideeni. Asta, dupa ce "branza" dacilor a fost confiscata, pe plan european, de slovaci. Incercarea este indrazneata, iar initiativa demna de laudat, dar ce te faci ca branza se face in gospodarii, fara un procesator, si deci nu se poate controla calitatea? Care va sa zica, o data cu integrarea europeana a Romaniei, branza nu va mai putea fi vanduta pe piata. Astfel, autoritatile locale si-au propus contactarea potentialilor investitori pentru crearea unei linii de procesare a laptelui chiar in comuna. Cea mai apropiata fabrica de lapte, cea din Horezu, a fost inchisa, iar acum oamenii isi vand laptele unei firme din Gorj, care trimite zilnic o masina de colectare. UE impune conditii drastice pentru tarani in ceea ce priveste modul de mulgere, de furajare, de intretinere a obiectelor. In lipsa unei linii zonale de procesare, fiecare gospodarie va trebui sa aiba o mulgatoare automata, care ar costa undeva intre 500 si 1.000 de dolari. Furajele trebuie tratate cu vitamine. In rest, conditii de curatenie exemplara. Investitia unei linii de procesare proprii ar costa undeva in jurul sumei de 700.000-800.000 de euro, explica primarul Ivan Jenaru.

O SCHIMBARE CA ORICARE ALTA. Nu simt ca trebuie sa faca tevatura pe marginea noilor reglementari. Considera ca "ei" (adica UE), "mai mari" fiind, stiu de ce le impun si ca asa o fi mai bine. Poate ca, daca se straduiesc, reusesc sa si cumpere o instalatie proprie de muls in casa. Daca asa trebuie... "Poate ca-i mai bine asa. O sa fie laptele mai vitaminizat, mai bun. Asta e, ce sa facem. Noi n-avem cum sa ne opunem acestei transformari", spun localnicii, care au prin gospodarie cinci-sase vacute de lapte, in cel mai instarit caz zece. S-ar multumi si cu o casarie, asa cum era pe vremea razboiului. Adica sa duca laptele la un colector. Tinerii comunei au plecat care pe unde au apucat. Pe la oras, prin strainatate. "Ce sa faca aici? Am doi copii. Unul e la Sibiu, altul la Bucuresti. Barbatul meu e in strainatate si se intoarce de la munca peste cateva luni. Nu ai ce sa faci aici. Cresti niste animalute prin gospodarie ca sa ai ce manca si din ce trai. Atat. Daca ramai aici si esti tanar, te ingropi", povesteste o vaideeanca, imediat dupa ce a terminat de facut branza.

Potrivit normelor UE, pana la 1 iulie 2006, toate animalele trebuie inregistrate la cabinetul veterinar din fiecare comuna, pentru a se urmari cresterea sau diminuarea numarului lor. Oile sunt mai greu de monitorizat. Nu pentru ca ar fi ele mai naravase, ci din cauza ca in transhumanta prin Dobrogea sau Teleorman mai moare una, mai fuge alta, mai isi ia campii.

RETETE SECRETE. Vaideeni traieste din lapte si din telemeaua renumita. Ca e buna si cautata stie toata lumea de prin partea locului - iar vaideenii se mandresc cu asta. Isi ingrijesc animalele ca pe ochii din cap pentru ca ele aduc mancare pe masa. Fiecare vaideean are propria reteta "secreta" a branzei. Un cunoscator al locului recunoaste imediat ca branza pe care o mananca este a lu’ cutare sau a lu’ cutare. Vaideeanul isi creste vitele cu fan, le ingrijeste si le mulge dragastos, cu mana. Asa a invatat pe linie paterna. Normele UE nu le stiu ei foarte bine, chiar daca autoritatile locale au incercat sa le explice. I-ar mai costa un ban in plus mulgatoarea automata si furajele tratate. Important este sa vanda laptele. La particulari, in piete, la "casarie" sau la un intreprinzator privat.

Sociolog de profesie, primarul din Vaideeni vrea sa aduca la vara cativa specialisti belgieni pentru a le explica oamenilor ce inseamna UE, ce aduce nou si ce impune aparteneta la spatiul comunitar. Cum se percep cresterea animalelor si valorificarea resurselor.

Specialistii unei mari firme de produse lactate au venit sa faca un studiu de fezabilitate pentru o investitie serioasa, dar au ridicat pretentii referitoare la tehnologii, prea complicate pentru sateni. Vaideeanul stie, in principiu, ce are de facut, dar considera ca ar trebui sa primeasca un cat de mic ajutor ca sa faca fata acestor pretentii. Pentru ca, spre exemplu, o mulgatoare automata nu este rentabila pentru o gospodarie cu una sau doua vaci. Oamenii vorbesc despre un vaideean care a reusit sa faca o ferma mare de vaci, undeva prin comuna Mihaiesti, si sa-si dezvolte afacerea si sa se echipeze cu tehnologie la standarde UE. "Asa da. Acolo, la cate vite sunt, normal ca trebuie sa ai o mulgatoare automata, ca altfel nu faci fata. Pai, o vaca se mulge cu masina in cinci minute. Dar trebuie sa aiba grija cat o lasa, sa nu suga si sangele din vaca", spune o vaideeanca, in gospodaria careia se odihnesc doua vacute. "Mie nu mi-ar trebui. Eu le mulg singura si intr-o jumatate de ora am terminat." Vaideenii sunt optimisti, cred ca "in cel mult zece ani vom ajunge si noi, romanii, sa avem tehnologie asa cum au olandezii acum".

PROIECT

Tot printr-un program SAPARD au fost incepute si canalizarea si statia de epurare a apei menajere din comuna Bunesti. Spre deosebire de primarul din Vaideeni, Primaria din Bunesti spune ca nu ar mai face inca o data proiectul, pentru ca l-a omorat birocratia, mana-n mana cu incompetenta. Primarul face dese drumuri la Ramnicu Valcea si la Bucuresti, ba pentru ca mai trebuie niste acte la proiect care nu i-ar fi fost cerute de la inceput, ba mai trebuie ceva clarificat in cadrul proiectului. Proiectul a costat 994.000 de euro, la valoarea de licitatie, si trebuie finalizat pana in luna octombrie a acestui an. Spre deosebire de Vaideeni, la Bunesti exista multe cereri de racordare si, chiar daca nu-l trage ata pe primar, se mai deruleaza si alte proiecte in comuna (reteaua de alimentare cu apa si reteaua electrica).

DEGEABA

Tot printr-un program SAPARD au fost incepute si canalizarea si statia de epurare a apei menajere din comuna Bunesti. Spre deosebire de primarul din Vaideeni, Primaria din Bunesti spune ca nu ar mai face inca o data proiectul, pentru ca l-a omorat birocratia, mana-n mana cu incompetenta. Primarul face dese drumuri la Ramnicu Valcea si la Bucuresti, ba pentru ca mai trebuie niste acte la proiect care nu i-ar fi fost cerute de la inceput, ba mai trebuie ceva clarificat in cadrul proiectului. Proiectul a costat 994.000 de euro, la valoarea de licitatie, si trebuie finalizat pana in luna octombrie a acestui an. Spre deosebire de Vaideeni, la Bunesti exista multe cereri de racordare si, chiar daca nu-l trage ata pe primar, se mai deruleaza si alte proiecte in comuna (reteaua de alimentare cu apa si reteaua electrica).