In 1956, televiziunea a importat din URSS aparatura, specialistii si misiunea propagandistica.
In 1956, televiziunea a importat din URSS aparatura, specialistii si misiunea propagandistica.

Milioane de oameni "consuma" zilnic programe tv, oferta de posturi e bogata, iar concurenta acerba. Astazi exista canale de stiri, sport, emisiuni economice, pentru femei, desene animate, muzica clasica sau lautareasca, telenovele. Majoritatea emit 24 de ore din 24, sapte zile din cele sapte ale saptamanii. De regula, lansarea pe piata a unui nou post se face la capatul unor atente campanii publicitare. In secolul al XXI-lea este greu sau aproape imposibil sa-ti imaginezi cum ar arata viata cotidiana daca televiziunea si televizorul ar lipsi. Desi a "prins" atat de bine, televiziunea este o inventie relativ recenta in istoria multimilenara a omenirii.

CU TEHNICA SOVIETICA. In Romania, televiziunea a aparut acum o jumatate de veac. Pentru prima data, cateva zeci de romani au vazut imagini in miscare pe ecranele unor "cutii" la finele anului 1956, cu ocazia Revelionului. Inceputurile televiziunii pot fi astazi reconstituite cu mare dificultate. Multi ani dupa debut, din cauza limitelor tehnologice, emisiunile erau in direct si nu exista posibilitatea tehnica a pastrarii acestora. Programele tiparite pastreaza tacerea asupra primelor emisii, iar martorii acelor vremuri sunt din ce in ce mai putini.

Noutatea a fost semnalata printr-o notita pe prima pagina a Scinteii, ziarul oficial al partidului. Cum la acea vreme totul se facea "cu sprijinul Uniunii Sovietice", televiziunea romana a fost pusa pe picioare gratie echipamentelor si a "know-how"-ului din URSS: "K.A. Alexeev, directorul centrului de televiziune din Kiev, a dat un sprijin pretios tehnicienilor romani la lucrarile de montare si amenajare a statiei", scria Scinteia. La inceputul lui 1957, statia de televiziune emitea programe experimentale in zilele de joi, sambata si duminica, de la ora 19:00, si puteau fi receptionate in Bucuresti, Ploiesti si Buzau. "Noua statie de emisie are o putere nominala de 15 KW, scria Scinteia, si vor putea fi receptionate pe o raza de 100 de kilometri, iar cu antene specializate, pe o raza si mai mare. (...) Puterea mare a statiei va permite ca in Capitala emisiunile ei sa poata fi receptionate numai cu o simpla antena de camera."

IN SLUJBA PROPAGANDEI. Televiziunea romana a preluat din URSS nu numai aparatura necesara studiourilor, experienta sovietica sau televizoare, ci si rolul propagandistic. Intr-un regim comunist, cum avea si Romania la acea vreme, presa scrisa, radioul, televiziunea erau subordonate ideologic Sectiei de Propaganda si Agitatie a Comitetului Central. Mai mult decat un mjloc de comunicare in masa, televiziunea a aparut pentru a sluji in primul rand unor scopuri politice, situatie care s-a mentinut pana in 1989. Schimbarile survenite in programele televiziunii urmau fidel schimbarile petrecute in "marea politica". De pilda, o data cu distantarea de Moscova s-a micsorat numarul productiilor sovietice si a crescut numarul celor occidentale. Sau, in anii ’80, in plina dictatura ceausista, cele doua ore pe zi de program tv nu mai transmiteau decat "vizitele de lucru" ale cuplului prezidential, reportaje despre "intrecerea socialista" sau Festivalul "Cantarea Romaniei".

La Congresul al IX-lea al PCR - primul la care a participat in calitate de secretar general al partidului dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej in martie 1965 - , Nicolae Ceausescu a facut precizari legate de rolul televiziunii. De altfel, rapoartele citite de secretarul general al partidului aveau o anumita structura, fixa, care s-a mentinut pana in 1989. Spre exemplu, dupa chestiunile referitoare la presa si radioteleviziune urmau cele legate de arta - literatura, muzica, arte plastice. Intre congrese, Ceausescu s-a referit la televiziune in nenumarate ocazii, la congresele artistilor plastici, ale muzicologilor, studentilor, membrilor UTC sau ale taranilor cooperatori. Astfel, in 1965, facand trimitere la rolul televiziunii, Ceausescu spunea: "Prin sfera lor mare de patrundere, radioul si televiziunea au importante sarcini in raspandirea politicii partidului in mase, in educarea acestora in spiritul patriotismului si al internationalismului socialist, in promovarea valorilor culturii noastre nationale si ale culturii universale. Radioteleviziunea trebuie sa realizeze o continua imbogatire si imbunatatire calitativa a emisiunilor, o mai mare varietate a temelor, care sa imbratiseze toate aspectele vietii sociale, precum si perfectionarea mijloacelor de prezentare. Ea trebuie sa manifeste o exigenta sporita in alcatuirea programelor, prezentand opere de literatura, teatru, cinematografie cu un profund continut social, spectacole si emisiuni muzicale de inalta tinuta artistica, aducandu-si contributia la largirea orizontului politic si cultural al maselor, la formarea gustului estetic si la satisfacerea cerintelor lor de frumos".

MESAJUL DE ANUL NOU 1957. Inca de la prima emisie, in noaptea dintre 1956 si 1957, Radioul si Televiziunea au transmis mesajul adresat cetatenilor de puterea politica. Urarile au fost citite de Petru Groza, presedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale. Acesta a facut un bilant al anului ce se incheia, cu referire la "marea noastra prietena, Uniunea Sovietica", a enumerat succesele Romaniei in materie de politica externa (Romania participase in acel an pentru prima data la o sedinta a ONU). La final a adresat cuvenitele urari pentru "oamenii muncii de la orase si sate, cei ce muncesc ogoarele, inginerii, dar si savantii sau cei ce in opere de arta dau expresia vietii noi a poporului nostru harnic si intelept".

Debut cu filme indiene Primele detalii legate de emisiunile difuzate de televiziune apar in programele de radio abia in luna mai 1957. Astfel, joi, 9 mai, s-au difuzat "Un cabaret muzical" de Mircea Crisan si Alexandru Andy, "Magarusul Magdanei" - film artistic sovie-tic. Sambata, 11 mai, s-au putut viziona "Calendar literar - 20 de ani de la moartea lui George Toparceanu" (transmisie din studioul de televiziune); "Vagabondul" - film indian, partea I. Duminica, 12 mai, programul cuprindea "Actualitatea in imagini", "Vagabondul", partea a II-a, "Minuni nu exista" - film documentar ceh, "Noutati in constructii" - film documentar sovietic.