Adio, milionari de carton

Un neam de milionari. In care si cel mai sarac dintre muncitori castiga trei milioane. Daca suma respectiva ar fi fost exprimata in euro sau in dolari, ne-ar fi invidiat toti pamantenii. Vechiul leu romanesc a fost insa una dintre cele mai putin valoroase valute din lume. Denominarea vine sa redea forta monedei nationale si sa incheie perioada in care inflatia rodea puternic din economiile romanilor.

Cea mai recenta statistica oficiala arata ca salariul mediu pe economie este de 7,5 milioane de lei. Exprimat in moneda europeana, inseamna putin peste 200 de euro. Situatia se schimba insa atunci cand la determinarea acestui venit mediu lunar se iau in calcul toate categoriile de romani. Potrivit sondajului realizat de CURS pentru Jurnalul National, in medie romanii castiga lunar 3.929.000 de lei.

Traditia conform careia barbatul este capul familiei si principala sursa de venit se respecta inca. Barbatii castiga mai mult decat femeile. Veniturile lunare ale sexului tare sunt de 4,8 milioane de lei, in timp ce sexul frumos castiga numai 3,2 milioane de lei. Veniturile sunt diferentiate si in functie de zona in care locuiesc cei care au raspuns la sondaj. Orasenii castiga lunar 4,6 milioane de lei, in timp ce locuitorii de la sate castiga doar 2,8 milioane de lei. Cele mai mari venituri le au bucurestenii (5,6 milioane de lei), urmati de ardeleni (4 milioane de lei), moldoveni (3,9 milioane de lei) si olteni (3,2 milioane de lei).

Diferentierea este si mai puternica atunci cand vine vorba de gradul de educatie. Cel mai bine platiti sunt absolventii de studii superioare (6,9 milioane de lei), urmati de cei care au terminat liceul (4,2 milioane de lei) si pe ultimul loc, persoanele care au terminat doar gimnaziul (2,4 milioane de lei).

SURSE DE VENIT. De unde se castiga acesti bani? Rezultatul nu e tocmai magulitor pentru romani. Cei mai multi dintre cei care au raspuns la sondaj sunt pensionari de stat (25%). Numarul celor asistati social a crescut atat din cauza imbatranirii populatiei, cat si a economiei subterane, care ocupa mult din forta de munca. Urmatoarea sursa de venit o reprezinta salariul de la o firma privata (22%) si salariul de la o companie de stat (18%). Ingrijorator de mare e procentul celor care traiesc din alocatia copiilor (15%). Agricultura ramane inca o ocupatie de subzistenta, doar 6% dintre respondenti obtinand venituri din productia agricola. In schimb, 4% traiesc din pensia de la fostele CAP-uri. Cate un procent dintre cei care au participat la sondaj castiga bani din speculatii bursiere, ajutor de somaj, venituri din dividende, chirii, dobanzi bancare sau ajutor social. Sondajul are si cateva rezultate surprinzatoare. La firmele de stat lucreaza cu un procent mai mult absolventi de invatamant superior, decat la cele private (26% fata de 25%). In schimb, mai multi absolventi de liceu (27%) castiga bani de la firme private, fata de cei angajati la stat (20%).

Procentul pensionarilor de la sate coincide cu cel al pensionarilor de la oras (25%). Cei mai multi pensionari (30%) s-au adunat in Bucuresti, ca zone urmand Ardealul (27%), Oltenia (24%) si Moldova (21%). Persoanele care obtin venituri de la firmele de stat (22%) si de la firme private (27%) predomina la oras, fata de cei din mediul rural. Alocatia pentru copii reprezinta sursa de venit pentru 14% dintre oraseni si pentru 16% dintre tarani.

In ultimele 12 luni, in gospodaria dumneavoastra veniturile banesti au provenit din...?

Procentul pensionarilor de la sate coincide cu cel al pensionarilor de la oras (25%). La firmele de stat lucreaza cu un procent mai mult absolventi de nvatamAnt superior, decAt la cele private (26% fata de 25%). Alocatia pentru copii reprezinta sursa de venit pentru 14% dintre oraseni si pentru 16% dintre tarani. Persoanele care obtin venituri de la firme de stat (22%) si de la firme private (27%) predomina la oras, fata de cei din mediul rural.

INCREDEREA IN LEU. Toti acesti milionari vor castiga din luna iulie, in urma denominarii, numai cateva sute de lei. Vor reusi acestia sa renunte usor la acest statut, fara sa le fie afectata increderea in moneda nationala? Se pare ca da. Potrivit sondajului CURS, cei mai multi dintre romani (41%) ar economisi bani in lei, fie ei vechi sau grei. Urmatoarea valuta preferata de romani este euro, pentru care ar opta 32% dintre cei care au participat la sondaj. Vremea dolarizarii economiei se pare ca a trecut, doar 5% dintre participantii la sondaj preferand economisirea in aceasta valuta. Numarul indecisilor este destul de mare: 14% au raspuns ca le este indiferent, iar 7% nu au stiut ce sa raspunda la aceasta intrebare.

Barbatii au mai multa incredere in moneda nationala (45% ar economisi in lei), in timp ce femeile prefera mai degraba euro (33%). Increderea in moneda nationala creste o data cu varsta; daca doar 34% dintre tinerii sub 30 de ani ar economisi in moneda nationala, majoritatea persoanelor cu varsta de peste 56 de ani (51%) ar merge pe mana leului. Pe de alta parte, cei mai multi tineri sub 30 de ani (40%) ar prefera economiile in euro.

Cei mai increzatori in puterea monedei nationale sunt moldovenii, care au optat in proportie de 46% pentru economisirea in lei. Mai aproape de granita Uniunii Europene, ardelenii ar alege euro, aproape in aceeasi masura cu leul (37% euro, 39% leul).

Daca ar fi sa economisiti bani acum, in ce moneda i-ati economisi?

Barbatii au mai multa incredere in moneda nationala (45% ar economisi in lei), in timp ce femeile prefera mai degraba euro (33%). Cei mai multi tineri sub 30 de ani (40%) ar prefera economiile in euro.

CE SE ASTEAPTA ROMANII SA LE ADUCA LEUL NOU

De Martisor, BNR incepea campania de mediatizare a leului nou. O campanie discreta, care si-a propus mai intai sa obisnuiasca oamenii cu noile preturi. Patru luni mai tarziu, cu cateva zile inainte de aparitia pe piata a noilor bani, scopul bancii centrale se pare ca a fost atins. 77% dintre cei care au raspuns la sondajul CURS stiu ca un leu nou valoreaza 10.000 de lei vechi. Cum era de asteptat, cei mai instruiti sunt tinerii (15-30 de ani), care au raspuns corect la intrebare in proportie de 81%. La polul opus, persoanele in varsta (peste 56 de ani) sunt mai putin informate. Totusi, 70% dintre pensionari stiu cat valoreaza bancnota de un leu nou. Informatia transmisa despre schimbarea banilor nu a fost perceputa corect de 9% dintre romani, care cred ca denominarea se va face prin taierea a trei zerouri. Alti 2% dintre participantii la sondaj cred ca un leu nou valoreaza 100.000 de lei, in timp ce 12% au preferat sa nu raspunda la aceasta intrebare. SCUMPIRI. Lansarea pe piata a noilor bani nu ii ingrijoreaza prea tare pe romani. 37% dintre participantii la sondaj cred ca leul nou nu va aduce nimic nou. In schimb, 31% dintre ei se asteapta la cresterea preturilor la toate produsele. Orasenii sunt un pic mai pesimisti decat oamenii de la sate - 33% dintre acestia se asteapta la scumpiri, in timp ce acelasi fenomen este asteptat de 28% dintre oamenii de la sate. Mesajul transmis de BNR - "Nimic nu se pierde, totul se simplifica" - este impartasit de o parte dintre cei care au raspuns la sondaj. Astfel, 16% dintre cei chestionati spun ca leul nou va duce la simplificarea platilor si a cumparaturilor. In extrema cealalta, 3% dintre cei care au raspuns se asteapta chiar la scaderea preturilor.

Dumneavoastra stiti cat va reprezenta un leu greu? 10.000 lei 77% NS/NR 12% 1.000 lei 9% 100.000 lei 2%

Ce credeti ca va aduce leul greu care va fi pus in circulatie la 1 iulie 2005? Nimic 37% Va duce la cresterea preturilor 31% Se vor putea face mai usor platile/cumparaturile 16% NS/NR 13% Va duce la scaderea preturilor 3%

UN NEAM BATRAN SI SARAC Romania se confrunta cu declinul demografic si cu imbatranirea populatiei. In conditiile scaderii dramatice a natalitatii dupa ’89, viteza imbatranirii populatiei a crescut in Romania. Indicele de imbatranire a crescut la 1.098 de persoane varstnice la 1.000 de tineri, fata de 722 in 1992. Aceasta ridica o problema pentru autoritati, care vor trebui sa aloce fonduri mai mari pentru asigurari sociale si pensii. Potrivit statisticilor oficiale, din sumele platite drept contributii sociale de catre un angajat sunt suportate pensiile a 1,5 pensionari. SALARIUL MEDIU PE ECONOMIE IN RON ESTE DE 750 DE LEI Castigul salarial mediu net pe economie este de 7.434.792 de lei, potrivit celor mai recente date adunate de Institutul National de Statistica. Asta inseamna ca, in urma denominarii, salariul mediu net va fi de circa 750 de lei. Exprimate in lei noi, cele mai mari salarii vor trece de 2.500 de lei. Topul salarial este dominat de remuneratiile acordate in sectorul intermedierilor financiare, unde salariul mediu este de 29.677.475 de lei, adica 2.967 de lei. Aproape 1.700 de lei castiga cei din sectorul fabricarii produselor din tutun, al caror salariu mediu a fost, in aprilie, de 16.920.391 de lei. Cu salariile de o mie si ceva de lei trebuie sa se obisnuiasca si persoanele care lucreaza in domeniul transporturilor aeriene, unde castigul mediu este de 15,36 milioane de lei vechi, adica 1.536 de lei grei, sau industria de prelucrare a titeiului (cu un salariu mediu de 13,7 milioane de lei vechi, adica 1.370 de lei noi), energie electrica, posta si telecomunicatii, asigurari sau administratie publica. In Romania exista aproape 21.000 de persoane care castiga peste 50 milioane de lei, adica peste 5.000 de lei. (Iohanna Onaca Purdea) INFLATIA "MADE IN ROMANIA" Inflatia reprezinta acea stare de dezechilibru in care masa monetara existenta in economie depaseste necesarul real de moneda, ducand la cresterea preturilor si la scaderea puterii de cumparare a banilor. In Romania, inflatia a inceput sa fie masurata din 1990, pe fondul liberalizarii preturilor. Inflatia a existat insa cu mult inainte: chiar din 1970 romanii au inceput sa piarda bani din cauza cresterii preturilor. In perioada 1993-1997, rata inflatiei a fost de peste 100%, atingand valoarea de 151,4% in 1997 si 140,6% in 1998. La sfarsitul anului 2004, rata inflatiei a ajuns la o singura cifra - 9,3%.