SMERITUL
Antipa de la Calapodesti este singurul roman athonit praznuit de Biserica Ortodoxa Romana, de Biserica Ortodoxa Rusa si de Sfantul Munte Athos.
SMERITUL
Antipa de la Calapodesti este singurul roman athonit praznuit de Biserica Ortodoxa Romana, de Biserica Ortodoxa Rusa si de Sfantul Munte Athos.
Sfantul Antipa de la Calapodesti este singurul dintre toti romanii statorniciti in Muntele Athos care a reusit sa fie cinstit de Sfantul Munte Athos, de Biserica Ortodoxa Rusa si de Biserica Ortodoxa Romana. El s-a nascut in anul 1816, in satul Calapodesti, din judetul Bacau, intr-o familie de clerici. La botez a primit numele de Alexandru-Luchian. La varsta de 20 de ani a intrat ca frate in obstea Manastirii Caldarusani. Aici a ramas timp de doi ani, dupa care a plecat la Sfantul Munte, dornic de desavarsirea spirituala.
MUNTELE SFANT. In Athos s-a oprit la Schitul Lacu, unde a fost uns calugar. 15 ani a trait Alexandru la acest schit renumit pentru asprimea vietii pe care o duceau monahii. Apoi, el s-a mutat la Manastirea Esfigmen, una dintre cele mai vechi manastiri ale Sfantului Munte. Aici a stat timp de patru ani, perioada in care a primit numele de calugarie Antim. Tot acum, Antim a fost hirotonit diacon. Dupa aproape doua decenii de la sosirea sa in Athos, Antim ajunsese unul dintre cei mai cunoscuti calugari. In aceste conditii in 1860, luand binecuvantarea staretului, a parasit Athosul si s-a reintors in Moldova, unde a trait in manastirile din preajma Iasiului. Aici in scurta vreme, renumele sau de sfant facator de minuni a dus la adevarate tulburari printre enoriasii care veneau sa-l vada si sa-i ceara sfatul si ajutorul. Situatia, in totala contradictie cu principiile sale privind sihastria, l-a determinat pe Antim sa plece spre tinuturile Rusiei, unde de altfel a si ramas pana la moarte.
MOASTE. A murit in Rusia, dar o particica din moastele sale a fost adusa la Constanta. In trecerile sale prin Rusia a poposit la Lavra Pecerska, loc considerat de credinciosii rusi un nou Ierusalim. De aici a mers in nord, iar in anul 1865 s-a stabilit la Manastirea Valaam, unde a si murit. In cei 17 ani cat a stat la Manastirea Valaam, el a fost hirotonit preot. La fel ca si in Moldova, renumele sau a facut repede inconjurul printre enoriasi. Mai intai in zona si apoi pe aproape intreg cuprinsul Rusiei. Cuviosul Antipa era renumit pentru videcarile sale miraculoase, precum si pentru harul profetiei. Cuviosul Antipa a murit la 10 ianuarie 1882, la varsta de 66 de ani, si a fost inmormantat in gropnita Manastirii Valaam. Cuviosul Antipa nu a lasat nici o scriere a sa, in schimb, viata sa a fost povestita intr-un volum, chiar cand traia, de un ucenic al sau, ieromonahul Pimen. Tot despre Sfantul Antim putem sa mai facem o mentiune care il situeaza deasupra celorlalti sfinti romani. Este unul dintre putinii calugari de la Muntele Athos caruia i-a fost recunoscut statutul de sfant in mod spontan. Prima recunoastere s-a facut in 1906, cand calugarii de la Sfantul Munte, care-l cunoscusera pe Cuvios, l-au trecut pe acesta in randurile sfintilor, in cartile lor de cult. Pentru romani, acest fapt are o importanta deosebita, intrucat el este singurul calugar de la Muntele Athos care a fost trecut in randul sfintilor printr-o canonizare spontana. Cel de-al doilea pas l-a facut Biserica Ortodoxa Romana in 1992, cand l-a canonizat pe Sfantul Cuvios Antipa de la Calapodesti. O particica din moastele sfantului se afla adapostita in catedrala din Constanta. In judetul Bacau, numele lui este purtat de o manastire din satul in care s-a nascut. Sfantul Antim este sarbatorit in Romania la 10 ianuarie, iar slujba care se citeste in biserici cu aceasta ocazie a fost scrisa de Prea Sfintitul Ioachim Bacauanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Un fast deosebit acorda insa acestei sarbatori biserica rusa, unde de ziua sfantului se face o slujba speciala, iar credinciosii fac pelerinaj la moastele lui.
|
"Peste pamant arcuindu-te ca un curcubeu, ai ajuns din Sfantul Munte in Athosul de la miazanoapte, Valaam. O, Sfinte Parinte Antipa, mult laudatule, asemenea mult minunatilor batrani ai Moldovei te-ai facut; si acum, locuind in slava cerescului Valaam, roaga-L pe Hristos Dumnezeul nostru sa ne povatuiasca pe calea ingereasca"
Troparul Cuviosului
glasul al 5-lea
|
|
TEODOSIE DE LA BRAZI
Sfantul mucenic Teodosie este pomenit in calendarul ortodox la 22 septembrie. A fost proclamat sfant in 2003. S-a nascut in prima jumatate a secolului al XVII-lea, in apropierea Manastirii vrancene Brazi. Metania de calugar a primit-o la Manastirea Bogdana. A fost ales Mitropolit al Moldovei. Pentru ca a indraznit sa-i ceara socoteala domnitorului Dumitrascu Cantacuzino pentru ca acesta platea bir mare tatarilor - bir provenit din impozite mari asupra moldovenilor, dar si din banii manastirilor - a fost "scos din scaun" si intemnitat. Mitropolitul Dosoftei l-a scos din inchisoare, iar Sfantul Teodosie s-a retras la Manastirea de la Brazi. O hoarda de tatari l-au torturat si ucis in 1694. Moastele sfantului se gasesc la Manastirea Brazi.
LEONTIE DE LA RADAUTI
Sfantul ierarh Leontie s-a nascut la Radauti, la inceputul secolului al XIV-lea. De mic a aratat dragoste fata de Dumnezeu. A fost calugarit cu numele de Lavrentie, dupa care s-a retras la o sihastrie in apropiere de Putna. A fost ales Episcop al Radautilor, cel mai probabil in timpul domniei lui Alexandru Voda cel Bun. Spre sfarsitul vietii s-a retras la Manastirea Laura. Inainte de a muri l-a randuit ca egumen al manastirii pe cel mai apropiat ucenic al sau, Cuviosul Daniil Sihastrul. Dupa cativa ani, moastele sale au fost mutate de la Manastirea Laura la Radauti, dar s-au risipit in timpul unor navaliri barbare. A fost canonizat in 1992. Praznuirea sfantului se face la 1 iulie.
|