x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Apostolul Credintei

Apostolul Credintei

de Loreta Popa    |    17 Iul 2006   •   00:00

PENTRU IUBIRE
Sfantul Apostol Andrei a fost cel care a propovaduit religia pacii si a iubirii pe plaiurile Dobrogei noastre.
PENTRU IUBIRE

Sfantul Apostol Andrei a fost cel care a propovaduit religia pacii si a iubirii pe plaiurile Dobrogei noastre.

Cei care pun piciorul prima oara in Podisul Dobrogei simt ca ating unul din acele locuri binecuvantate ale pamantului. Aici am descoperit un povestitor neintrecut. Vantul Dobrogei. El ne-a soptit povestea Apostolului Andrei.

Manastirea Sf. Andrei a fost ridicata chiar langa pestera in care a trait apostolul lui Hristos care i-a crestinat pe romani, iar la Manastirea Dervent se afla crucile sfinte care au rasarit din pamant cand un apostol al Domnului a fost ucis. Dobrogea i-a fost data in grija apostolului Andrei chiar de catre Iisus Hristos, iar gandurile si dragostea lui se regasesc in aceste locuri binecuvantate.

EMOTIE. In drumul nostru spre Pestera Sfantului Andrei, am simtit cum ne-au fost ghidati pasii de undeva de sus. Intr-adevar, aceste locuri au un farmec aparte si te incearca sentimente incredibile atunci cand pui piciorul pe pamantul acesta sfant. Fiecare minut ni se parea o eternitate. Eram atat de aproape.

BISERICA Manastirii Sfantului Andrei ofera apa vie pentru sufletele credinciosilor

Un aer proaspat ne-a infiorat narile, la nici 2 km am descoperit mica asezare. Slujba se incheiase, calugarii se indreptau tacuti la masa de seara. Pestera era inchisa, dar s-a deschis special pentru noi. Emotionati, aducem rugaciunile noastre in locul unde si-a indeplinit misiunea Sfantul Andrei. Aici a crestinat neamul nostru si aici se mai pastreaza si astazi piatra care a servit ca altar. La nici 50 de metri de pestera se afla cele noua izvoare cu apa cea mai buna din toata Dobrogea, asa ne spun calugarii. Sfantul Apostol Andrei a propovaduit pentru prima oara pe aceste locuri religia pacii si a iubirii, a vindecat suferintele atator oameni, a mangaiat deznadajduiti si a botezat in numele Domnului.

MINUNE. Comunistii au redus insemnatatea Pesterii la o grota, lipsita de obiecte de cult. Schitul a fost reactivat in 1990, iar lucrarile de amenajare au inceput in 1993, dupa ce se terminasera noile chilii ecumenice, trapeza si corpul chiliilor cu pridvorul. Turla pesterii a fost inaltata, fiind completata cu un zid de caramida ramas netencuit. Schitul a devenit manastire prin Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, din 14 iulie 1994. Cei care viziteaza Manastirea Sfantului Apostol Andrei sunt impresionati de tinerii monahi care au lasat toate cele lumesti si privesc Pestera Sfantului Apostol Andrei ca un loc sfant. Multe au fost minunile savarsite de Sfantul Apostol Andrei la pestera sa din Dobrogea si la cele noua izvoare, unde boteza. Unii spun ca ele continua si azi. Seara, stapana absoluta, ne imboldea de la spate, nelasandu-ne timp sa stam si sa ne reculegem cum ar fi trebuit, asa ca luam lumanari si ne rugam, aducem multumiri sfantului si ne gandim la cei dragi carora nu uitam sa le luam daruri sfintite si ulei de la Sfantul Maslu. Ni se spune ca insotit de rugaciune face minuni.

ADEVAR. Apostolul Andrei era din Galileea, frate cu Simon, cel care mai tarziu a devenit apostolul Petru. Andrei l-a urmat mai intai pe Ioan Botezatorul, apoi a fost primul ucenic al lui Hristos. Trecerea Sfantului Andrei prin Scythia Minor si activitatea sa au fost de scurta durata si s-au desfasurat intr-o zona periferica a ariei geto-dace, prin penetrarea lenta si tacuta a noii religii in comunitatile daco-romane. Apostolul Andrei era nelipsit de langa Iisus si el a fost martor al alegerii celorlalti apostoli. Niciodata nu s-a indoit in credinta sa. Cand i-a fost taiat capul lui Ioan Botezatorul a lacrimat. La Cina cea de Taina s-a intristat. Cand a fost vandut Iisus a suferit incredibil, cand a fost judecat atat el, cat si Ioan erau prezenti, cand a fost asezat in mormant Iisus plangea, iar in dimineata Invierii a invins durerea. Bucuria Invierii a impartasit-o peste tot, iar la Inaltarea Domnului si-a ridicat cugetul desavarsindu-si vocatia spre adevar. Dupa pogorarea Sfantului Duh, Andrei a fost ales sa poarte cuvantul Mantuitorului in Asia, sudul Dunarii, Pontul Euxin.
Intrarea in Pestera sfantului iti da un ragaz pentru rugaciune si cainta
A efectuat o prima calatorie misionara impreuna cu apostolul Ioan, predicand in cetatile Asiei, intemeind comunitati crestine in Antiohia, Efes, Elicori si pana la Bizant, pregatind astfel calea apostolului Pavel. Purta un toiag, cu Cruce la capat, prin care facea minuni, ca oarecand Moise, Aaron si chiar Ioan Botezatorul. In cea de-a doua calatorie misionara a ajuns in cetatea Sinopi, unde apostolul Matia fusese inchis de inchinatorii la idoli si printr-o atingere cu toiagul, portile s-au deschis. O data cu urcarea pe tronul Daciei a lui Decebal, relatiile intre Roma si Dacia se inrautatesc. Apostolul Andrei coboara in sudul Dunarii, facandu-si noi ucenici, dar si multi dusmani, fiind socotit iscoada dacica; si-a facut ucenici dintre schimnicii dacilor inchinatori lui Zamolxe, aratandu-le pe adevarata Lumina a lumii: Hristos. Dupa razboaiele dacice, se spune ca Sfantul Andrei a trecut la sud de Dunare, unde a fost rastignit pe o cruce in forma de X. Legenda spune ca imediat dupa moartea lui a inceput o furtuna din senin, iar trasnetul, focul si cenusa i-au orbit pe toti cei care asistau la rastignire. De atunci, semnul crucii in forma de X s-a pastrat ca simbol al prevenirii unor accidente dramatice. Capul, initial ramas la Patras, ar fi fost pastrat la Roma, intre anii 1450si1462, de teama turcilor. In anul 1964 a fost redat bisericii din Patras, Grecia.

LEGENDA ADEVARATA

Prea putin consemnata in scris, istoria Sfintelor Cruci de la Dervent poate fi reconstituita partial cu ajutorul legendelor, pastrate si transmise prin viu grai din generatie in generatie. La sfarsitul secolului I d.Hr., Sfantul Apostol Andrei propovaduia Evanghelia lui Hristos pe teritoriul Dobrogei si a trecut prin partile Derventului, unde, lovind cu toiagul intr-o stanca, a facut sa curga un izvor, din a carui apa si-a potolit setea si in care i-a botezat pe primii crestini de aici. Samanta credintei aruncata pe aceste meleaguri de Sf. Apostol Andrei va da rod bogat, iar opera sa misionara va fi continuata de ucenicii sai, multi dintre ei pecetluind-o prin jertfa suprema.

MARTIRII DE LA DERVENT SAU ISTORIA CRUCILOR RASARITE DIN PAMANT

Traditia pastreaza amintirea martirajului celor patru ucenici ai Sfantului Apostol Andrei. Predicand la Dervent o data, Apostolul Andrei a trimis apoi acolo sa duca misiunea pana la sfarsit cativa dintre discipolii sai: un apostol si trei fecioare. Capetenia locului i-a prins, i-a condamnat la moarte, dar i-a sfatuit sa se lepede de Hristos ca sa scape. Cei patru au refuzat. Pe locul unde e Crucea din paraclis a fost asezat apostolul, iar cele trei fecioare la o departare de 10 metri. Calaul, vazand ca nu poate sa-i ademeneasca, i-a schingiuit groaznic. Capetenia a poruncit gadelui ca fecioarele sa fie facute bucati, iar apostolul sa fie jupuit de viu si spanzurat pe Cruce, cu capul in jos. Trupurile sfintilor au fost aruncate in Dunare sau au fost arse, nimeni nu mai stie, pentru ca nu au mai fost gasite. Pe locurile unde si-au dat sfarsitul s-au gasit patru pietre crescute in forma de cruce. Crestinii le-au sarutat cu lacrimi, iar cativa bantuiti de duhuri necurate s-au tamaduit. Puterea lor tamaduitoare a pastrat vie evlavia poporului fata de acestea, precum si amintirea martiriului celor patru ucenici ai Sf. Apostol Andrei.

PEDEAPSA DIVINA

Inainte de razboiul din 1916, un crestin cu inima pagana din satul Lipnita nu voia sa creada in sfintenia acelei Cruci crescute din pamant, care facuse multime de minuni. Intr-o zi a iesit la plug cu vitele si, cum ara in apropierea crucii roase de vreme, s-a gandit s-o darame si a trecut cu plugul peste ea, fara frica de Dumnezeu. Crucea n-a putut fi daramata, ci numai putin stirbita, dar plugul necredinciosului s-a facut bucati. Nici nu s-a intunecat bine si cele 6 vite de la plug i-au murit in drum spre casa. Isi primise rasplata. (Legenda redata de Titus Cergau si Emanoil Papazzisu in "Legende dobrogene", www.dervent.ro)
×