Artistii nostri la superlativ

Valoarea nu asteapta numarul anilor. Asa unii au devenit celebri de mici. Altii, spre senectute. Pe artistii nostri ii leaga faptul ca sunt mai buni ca ai lor.

"Am inceput sa scriu la 6 ani, dar pe atunci era vorba doar de scurte poezii", spune Flavia Bujor, pustoaica noastra de la Paris. Acum are 16 ani si scrie best-seller-uri

O profetie din veacuri de demult vesteste clipe de grea cumpana pentru omenire: binele va trebui sa-nfrunte raul si sa izbandeasca, altminteri soarta lumii e pecetluita. Trei fete de 14 ani, Jade, Ambre si Opale, pornesc s-o implineasca intr-un taram de basm, ocrotite fiind doar de niste pietre, un jad, un chihlimbar si un opal, si de sufletele lor curate. Calatorie initiatica? Basm de Petre Ispirescu? Nici vorba. Este "Profetia pietrelor", best-seller-ul scriitoarei Flavia Bujor, in varsta de 16 ani. Flavia si-a inceput cartea la 12 ani si a terminat-o la 14, cand a si publicat-o. Va mirati? Parca numai odraslele strainilor ar avea dreptul sa fie copii-minune… Flavia traieste la Paris cu parintii ei, de cand avea doi ani. De cand romanul sau a inregistrat recorduri de vanzari in SUA, s-a clasat pe lista celor mai bine vandute carti din Europa si a fost tradus in 23 de limbi, Flavia noastra e vedeta targurilor internationale de carte si idolul unei generatii.

UNIVERSALUL. Cu Flavia Bujor unii dintre noi a trebuit sa facem cunostinta abia acum. Dar cine nu-l cunoaste pe Andrei Serban, regizorul de teatru si opera, care traieste de un sfert de veac la New York? American Repertory Theatre, LaMama ETC, Yale Repertory Theatre, The Guthrie Theatre, A.C.T., operele din New York, Seattle, Los Angeles, Paris, Geneva, Viena, Bologna, Welsh National Opera, Covent Garden, Th...atre de la Ville, Helsinki Lilla Teatern, Shiki Company din Tokyo sunt numai cateva dintre institutiile de cultura la care a montat piese. A predat actorie si regie la Yale, University of California, Carnegie-Mellon, Paris Conservatoire d’Art Dramatique. Cateva dintre productiile sale au fost nominalizate pentru premii Broadway si off-Broadway. E profesor la Columbia University, unde conduce programul MFA de actorie. Printre ultimele sale mari succese se numara "Werther", "Benvenutto Cellini", "Faust" si "Visul unei nopti de vara", la Chicago. Dar un proiect in Romania? "In 2006 am 5 luni libere, deci… daca cineva din Romania vrea sa ma invite sa lucrez, declar public ca sunt disponibil. As vrea sa vin, sa lucrez un proiect, evident in conditiile mele (financiare, administrative, artistice), ceea ce nu e usor de inghitit sau de acceptat, dar sigur ca ar fi o deschidere si un efort la un alt nivel."

BALERINA DE AUR. "Sa incercam sa facem ceva bun. Unde exista dorinta, exista si calea", este moto-ul preferat al Simonei Noja, prim-balerina a Operei de Stat din Viena. Nascuta la Huedin, a facut studii de balet si filologie la Universitatea "Babes Bolyali" din Cluj Napoca. In 1990 castiga medalia de argint la Competitia Internationala de balet de la Jackson, SUA, distinctie care-i deschide portile catre Occident. Intre anii 1991-1995 a fost solista la Deutsche Oper am Rhein din Düsseldorf, dupa care devine prim-balerina a Staatsoper din Viena. In paralel, din 1995 pana in 1997, a fost prim-solista a Operei din Berlin, de 10 ani incoace evoluand in trupe faimoase de balet ale lumii precum Frankfurter Ballet, The Royal Swedish Ballet, Ballet Estable del Teatro Colon, Hannover Ballet etc. Repertoriul ei vienez include roluri din operele "Lacul lebedelor", "Frumoasa din padurea adormita", "Romeo si Julieta" etc. In 2001 obtine premiul "Danza & Danza" pentru cea mai buna balerina.

REGINA SPRANCENELOR. Traiectoria Anastasiei Soare, macedoneanca plecata din Constanta la Beverly Hills, a fost una cu o tinta precisa: sa ajunga sus prin propriile forte si propriul talent, asa cum nu reusise-n Romania. Cu o inclinatie speciala catre creatia vestimentara si arhitectura - domenii conexe cu arta, deci - Anastasia si-a deschis in America un salon de cosmetica. Ciudat lucru, tot artistii au fost aceia care au venit spre ea. Mai precis, aristele. Printre clientele sale fidele se numara Renee Zellweger, Oprah Winfrey, Sharon Stone, J-Lo, Lara Flynn Boyle, Claudia Schiffer, Helen Hunt, Penelope Cruz, Naomi Campbell. Specialitatea Anastasiei, care i-a atras celebritatea in lumea-ntreaga si atentia presei, a fost talentul de a modela sprancenele si implicit expresia fetei. Porecla "regina sprancenelor" i se trage de la un articol din revista "Vogue".

ARTISTUL MANAGER. Este cel mai longeviv director al Operei de Stat din Viena. Conduce aceasta institutie culturala cu traditie de 12 ani, iar mandatul ii expira in 2010. Un artist al managementului, adept al strategiei: "Eu nu laud niciodata. E de la sine inteles ca lucrurile trebuie sa mearga bine!". Cand n-a reusit sa se faca iubit, cu siguranta a stiut sa se faca respectat. La spectacolele sustinute vreme de 300 de zile pe an, cele 1709 locuri "clasice" si 567 de locuri in picioare, cate numara Opera vieneza, sunt ocupate, constant, in proportie de 96%, ceea ce nu se intampla la nici o opera din lume. In 1959, inginerul timisorean paraseste Romania si o ia de la capat in capitala Austriei. Acolo a fost student la Conservator, bariton, impresar, secretar general la Staatsoper, al carei director general este, din 1992. Ioan Holender este un VIP, in adevaratul sens al cuvantului: e mai cunoscut decat cancelarul Austriei si merge la serviciu pe bicicleta…

EMPIRICUL ABSOLUT. A regizat peste 150 de spectacole, din Israel pana-n SUA, Canada si Europa. "Specialitatea casei": Shakespeare. A predat la academii de teatru din Michigan, Tel Aviv, Montreal, Moscova etc. Directorul sectiunii experimentale ale teatrului irlandez Abbey. In 1971, pune bazele laboratorului teatral "Montreal Theatre Lab". In viziunea sa, scenariul e doar un pretext, o linie directoare a actiunii dramatice. Regizorul Alexander Hausvater experimenteaza cu imagine, text, muzica, atmosfera. Uneori cu destine artistice. Deseori cu propriul destin.

MULTIPREMIATUL RADU LUPU

Galateanul nascut in 1945 incepe sa studieze pianul la sase ani, iar la 12 da primul sau concert. Pana sa obtina Premiul Conservatorului din Moscova in 1961, studiaza cu Florica Muzicescu si Cella Delavrancea. Recunoasterea internationala abia incepe: in 1966, i se atribuie Premiul I la Concursul Van Cliburn si, un an mai tarziu, la Concursul International Enescu. Asociatia Criticilor Italieni il recompenseaza in 1989 cu prestigiosul Premiu Abbiati. Toata suflarea muzicala e de parere ca Radu Lupu este, incontestabil, in topul pianistilor din generatia sa: este invitat sa sustina concerte cu orchestrele filarmonicilor din Berlin, Viena, Paris, Amsterdam, München, Chicago, Los Angeles, New York, Philadelphia, Cleveland, sub bagheta unor dirijori de prim rang precum von Karajan, Riccardo Mutti sau Zubin Mehta. Anii 1995-1997 sunt unii de varf pentru cariera sa: da integrala Beethoven impreuna cu Orchestra din Paris si Wolfgang Sawallisch. Tot in ’95 obtine Premiile Grammy si Editions Award pentru sonate de Schubert (la patru maini, cu Daniel Barenboim), respectiv Schumann. Aceste inregistrari au fost desemnate "Cea mai buna inregistrare instrumentala a anului". In ultimii ani, Radu Lupu este invitatul de onoare al Festivalului Enescu si al Festivalului Artelor, la Bucuresti. Hachita de geniu? Nu doreste ca recitalurile sale sa fie transmise la radio si la televiziune. Ceva aproape similar opiniei lui Sergiu Celibidache, care considera ca inregistrarile sunt conserve muzicale.

IMPONDERABILA ALINA COJOCARU

La 27 mai 1981 se naste la Bucuresti o fata care ar fi putut sa fie una dintre multele balerine din corpul de balet al Operei Romane. Dar harul de a se misca aproape neatingand pamantul a facut-o sa iasa din multime si sa studieze de mica la Kiev si Londra. La Kiev a invatat sapte ani, dupa care, in 1998 obtine un premiu important la Lausanne, eveniment care a adus-o in atentia celor de la Royal Ballet School, care au cooptat-o in randurile lor timp de sase luni. Alina Cojocaru pleaca din nou la Kiev, unde danseaza un an. Scoala rusa si ce anglo-saxona si-au pus o amprenta definitiva asupra pensonalitatii ei artistice. De la primii a invatat sa simta si sa transmita muzica prin toata fiinta, de la ultimii sa redea miscarea cu o precizie aproape de perfectiune. Ascensiunea ei este fulgeratoare. Din 2000 este prim-solista la Royal Ballet din Londra, iar in 2001 devine prim-balerina a aceluiasi teatru londonez si a American Ballet. Repertoriul ei include opere celebre precum "Giselle", "Romeo si Julieta", "Spargatorul de nuci", "Mayerling", "Cenusareasa", "Evheni Oneghin", "Don Quijote", "Frumoasa din padurea adormita" etc. Anul trecut a fost prezenta pe scena Salii Palatului cu rolurile Odette/Odile din "Lacul lebedelor", de Ceaikovski. O aparitie feerica, pe care o vedeai unduindu-se ca un abur printre celelalte balerine care pareau a avea cel putin 30 de kilograme-n plus. Constienta de valoarea ei, dar de o modestie iesita din comun, ea declara ca n-ar fi fost ceea ce e azi, adica o stea a baletului, asa cum a numit-o presa, daca s-ar fi pregatit in Romania. "Nici nu stiu cand a inceput cariera mea. Am gasit trenul potrivit care ducea in directia cea buna ori de cate ori am ajuns in gari. Am avut marele noroc sa ma pregatesc cu profesori care nu mi-au impus nimic, doar m-au ghidat. Cel mai bun profesor al meu? Viata! Cel mai mare succes? Cand reusesc sa ating inima publicului, spunandu-i o poveste frumoasa. Cel mai mare sacrificiu? Ca am crescut departe de parinti". Se vede usor cand cineva are ceva de la Dumnezeu. Alina a muncit din greu, cu dragoste, de la 9 ani, sa devina cineva. Si a reusit.

Andrei Serban, regizorul invitat sa monteze si sa ramana peste tot in lume, in afara de Romania Pentru Simona Noja, a dansa pe marile scene lirice inseamna a-si trai pasiunea la cote maxime Steaua de deasupra capului Anastasiei Soare a stralucit abia dupa ce a ajuns in SUA Inginer, bariton, impresar, manager. Ioan Holender, cel mai longeviv director al Staatsoper La Alexander Hausvater, teatrul fara experiment e de neconceput, oriunde s-ar afla