"BUNICII" CU STIL
A imbinat sonoritatile lautaresti romanesti cu cele orientale, deschizand istoria moderna a manelelor, capitolul Azur. Nelu Vlad a inceput sa cante dintr-o gluma.
Trebuia sa ajunga laborant chimist, si apoi a intrat la Academia de Militie. Scandalul unei intreruperi de sarcina a unei rude s-a lasat cu trimiterea la vatra a tanarului de 26 de ani. In primul week-end, la o nunta, Nelu Vlad a glumit ca el poate sa cante mai bine decat artistul care trebuia sa anime distractia, dar nu prea reusea. A doua zi, din banii stransi intr-un an la Academie, din prime si bursa, Nelu Vlad s-a apucat sa-si cumpere instrumente si si-a anuntat sotia ca el isi va intretine familia cantand la nunti. A studiat singur si a cautat sa-si injghebeze un repertoriu cat mai repede, pentru ca in valtoarea evenimentelor tanarul se angajase ca va canta la o nunta peste numai o saptamana. Nelu Vlad s-a apucat sa-si caute si colegi de trupa.
CASETA LUâ COSTEL. In 1981, formatia Azur a fost angajata intr-un restaurant, iar viata lui Nelu Vlad se impartea intre slujba - era gestionar la un institut de cercetari - , reprezentatiile de fiecare seara din timpul saptamanii si noptile de sambata si duminica, la nunti. In plus, se ocupa de repertoriul trupei, in majoritate piese scrise de el sau prelucrari ale unor melodii din folclorul balcanic. Manelele lui Nelu Vlad se apropie mai mult de muzica lautareasca, dar orga si chitara electrica, precum si impletirea ritmurilor balcanice, au deschis calea genului care va fi dansat dupa â90.
Restaurantul Rubin a inceput sa fie frecventat de puternicii Brailei, iar o masa nu se putea gasi intr-o seara in care canta Azur decat cu programare. Costel, din comuna galateana Corod, un tanar negustor de casete prin targurile tarii, a auzit de Azur de la Braila si a venit intr-o seara dornic sa-i asculte pe acestia. I-a rugat sa-l lase sa inregistreze o ora din spectacolul obisnuit al formatiei, oferind celor cinci membri un onorariu de cate 300 de lei. Acestia au ridicat din umeri si s-au invoit. Costel si-a bagat cablurile in statia de sonorizare si a asteptat linistit ca brailenii sa-si faca treaba. "Voi stiti ce am eu aicea? Cum o sa se vanda caseta asta?", se agita entuziasmat tanarul pe langa cei cinci. "Va dati seama ca intr-o luna toata tara o sa va asculte?". Brailenii au ridicat din umeri neincrezatori. Numai ca vorbele lui Costel s-au adeverit.
Intr-o luna, "Mona", "Printisorul meu" sau "Cenusareasa", piese pe care ei le cantau de cinci ani, se ascultau peste tot, iar oameni din toata tara au inceput sa vina la Braila pentru a vedea Azur in restaurant sau doar pentru a se prosterna in fata casei lui Nelu Vlad.
Din vechea trupa a mai ramas doar Nelu Vlad |
Citește pe Antena3.ro
Omul care a gasit-o pe Mona |
"Am studiat muzica
populara si cea lautareasca, marii artisti ai neamului
si apoi am cautat ritmuri dansante balcanice, grecesti
in mod deosebit.
Am prelucrat pe orga multe
linii melodice populare,
sarbesti, turcesti, macedone
sau aromane si apoi
le adaptam texte"
Nelu Vlad, cantautor |
"Mi-am zis: «Eu voi canta
muzica de antren,
de joc si de petrecere»...
Grecii sunt cei mai cantabili
din lumea asta.
Mi-a placut mult muzica lor si
am imprumutat de la ei sufletul,
dulceata si ritmul...
Acest amestec etnic cred
ca a dat succesul meu"
Nelu Vlad, cantautor |
|
DE LA AZUR SI GENERICDesi muzica lansata de Azur nu seamana cu cea ce acum numim manele, ritmurile imbinate, orientale si lautaresti, au fost prima intalnire a muzicii de petrecere cu acordurile dansante balcanice, dar si lansarea genului pe piata. Generic din Galati, Albatros, Tomis 2, Odeon (din Buzau), Tineret 2000 s-au lansat imediat dupa Azur, imitand genul lansat de Nelu Vlad sau chiar preluand foarte multe piese din repertoriul acestuia. Toate aceste formatii au deschis epoca manelelor, dar vor disparea in primii ani de dupa â90, tocmai din cauza concurentei neloiale pe care si-o faceau una alteia, dar si din cauza noului val de manelisti, cei care azi isi impart coroane de regi ai genului. UN FOLCLOR MARCA NELU VLADCompozitiile lui Nelu Vlad sau cateva din preluarile sale au fost, la randul lor, copiate, acum facand parte dintr-o patura a folclorului de petrecere si nunti: "Mona", "Regina noptii", "La o masa", "Cenusareasa", "Pe nisipul de la mare", "Te-am crescut, copile", "Satra", "Lantul de iubire" etc. Aceste adevarate hituri care nici nu mai apartin Azurului, ci unui stil de muzica, sunt acum niste pietre de moara pentru Nelu Vlad, care de fiecare data la intalnirea cu publicul se vede nevoit sa le dea oamenilor ce acestia cunosc deja si prea putine compozitii noi. CU MINUNE SPRE EUROPADesi fenomenul manelelor de azi nu ii este foarte drag sau cunoscut, Nelu Vlad este categoric: el crede ca aceasta muzica se potriveste romanului si il identifica. Mai mult, crede ca Adrian Minune, cu o piesa buna, ar putea sa castige chiar si Eurovisionul. El spune ca genul se afla intr-o perioada de maturizare care se va concretiza intr-o muzica mult mai lucrata, dar care va pastra ritmurile balcanice dansante specifice. Maneaua, ca muzica de petrecere, ne va identifica printre statele europene, crede Nelu Vlad. |