Babele

Pe 1 martie, fetele si femeile "isi pun o baba", ca sa stie cum vor fi tot anul: linistite si frumoase sau suparate si urate... Dupa cum le e baba. Sarbatorile si obiceiurile de la inceputul lunii martie sunt legate, multe dintre ele, de Dochia sau Baba Dochia, personaj mitic care apare des in folclorul romanesc.

Legendele Dochiei au fost legate de ceea ce se intampla intr-o viata de om, in lumea satului. Soacra si nora, aceste doua personaje antagonice, au inspirat si una dintre legendele despre Baba Dochia.

"Aceste tensiuni dintre soacra si nora sunt ingenios folosite pentru a reda opozitia dintre Anul Vechi, care moare, si Anul Nou, care se naste, dintre iarna si vara, dintre frig si caldura", ne spune domnul profesor doctor Ion Ghinoiu. Iata cum decurge totul. Baba Dochia, personificare a Anului Vechi, vrea sa-si urce oile la pasunea de pe munte in plina iarna. La sfarsitul lunii februarie si inceputul lunii martie. Ca sa se convinga ca a sosit momentul, isi trimite nora, care in unele legende este chiar sotia lui Dragobete, in padure sa-i aduca fragi copti. Ajutata de Dumnezeu, travestit in mos, nora gaseste fragii si ii aduce soacrei intr-o ulcica. Vazand fragii copti - simbol al verii - , Dochia incepe pregatirea turmei de oi pentru a o urca la munte. Baba nu ia in seama sfaturile celorlalti ciobani, care ii atrag atentia ca nu este momentul sa urce la munte, nu se teme nici de razbunarea Zeului Marte, caruia ii atribuie cuvinte jignitoare. Isi pune totusi pe ea 9 cojoace, sau 12 in alte variante, si incepe urcusul. Uneori o insoteste fiul sau. Cum incepe urcusul, incepe o ploaie mocaneasca, aceasta neincetand 9 zile si 9 nopti. Din cauza apei, cojoacele devin tot mai grele si Baba Dochia le dezbraca pe rand, cate unul pe zi, pana ramane doar in ie. Dupa alte legende, nu din cauza ploii s-ar fi dezbracat, ci din cauza unei calduri toride. Alte legende spun ca, pe drumul spre stana, Baba Dochia a tors din furca tinuta in brau firul martisorului. In ziua a 9-a sau a 12-a, reductie simbolica a lungimii anului de 12 luni, Dochia moare inghetata, impreuna cu turma ei, din cauza unui ger naprasnic. Marte, suparat ca i s-a nesocotit puterea, imprumuta cateva zile friguroase de la fratele sau mai mic, Februarie, pentru a o rapune pe Dochia.

Moartea Babei Dochia la 9 martie, echinoctiul de primavara pe stil vechi, este urmata imediat de nasterea pruncului Dochia. Peste trei luni, la solstitiul de vara, lanurile de grau sunt in parg, aceasta devine Zeita Fecioara, numita Sanziana sau Dragaica, peste alte trei luni, la echinoctiul de toamna, devine Zeita Muma, si, in sfarsit, spre solstitiul de iarna, este iar Zeita Baba.

Obiceiul de a bea 44 de pahare de vin in ziua de 9 martie este o reminiscenta a sarbatorilor bahice ale antichitatii. Oamenii credeau ca vinul baut de Macinici se transforma de-a lungul anului in sange si putere de munca. umarul paharelor cu vin corespunde cu numarul Sfintilor Mucenici din Sevastia.

ZILELE BABEI SAU URCUSUL Este un ciclu de 9 sau 12 zile, corespunzator cu zilele de urcus ale Dochiei. Se pastreaza si astazi obiceiul "pusul babelor". Acesta consta in repartizarea celor 9 sau 12 zile de urcus pe persoanele de sex feminin dintr-o anumita colectivitate pentru a afla, pe principiul Similia similibus, cum le va fi firea de-a lungul intregului an. Obiceiurile si practicile magice de innoire a timpului se concentreaza, in prima zi a ciclului, 1 Martie, numita zonal Dochia, Marta, Martisor, si in ultima zi, la moartea Dochiei, 9 martie, numita Mosi, Macinici, 40 de Sfinti. FOCURILE DE MACINICI Incinerarea simbolica a spiritului iernii si renasterea spiritului verii se realizeaza simbolic, prin aprinderea focurilor rituale in dimineata zilei de 9 martie, stravechi inceput de Nou An Agrar. Divinitatea care moare si renaste simbolic la inceput de an este supusa unui rit funerar. Prin Banat, copiii scormoneau si bateau cu betele in focurile aprinse in curti si gradini, iar mamele lor imprastiau cenusa ramasa in jurul caselor si adaposturilor de animale. Focurile de Macinici curatau spatiul de forte malefice. Uneltele cu care copiii bat pamantul sa scoata caldura si coltul ierbii sunt modelate din aluat si mancate sacramental: Macinicii sunt, dupa coliva, cele mai cunoscute alimente rituale. SPIRITUL MUCENICILOR Legata de obiceiul aprinderii rituale a focurilor este baterea pamantului cu maiurile, practica magica efectuata de copii in ziua de Macinici pentru alungarea frigului. In timp ce loveau pamantul cu betele, strigau: "Intra frig si iesi caldura,/ sa se faca vreme buna/Pe la noi pe batatura!". Se credea ca pamantul era batut cu maiurile de catre Mosi, spirite ale stramosilor, identificate in Calendarul Crestin- Ortodox cu cei 40 de Sfinti Mucenici din Cetatea Sevastiei. In timp ce bat pamantul, acestia s-ar indemna strigand in cor: "Patruzeci de sfinti voinici,/Dati cu botele-n pamant,/ Ca sa tune (intre) frigul,/Sa iasa caldura!?"

Articol realizat cu sprijinul dlui profesor Ion Ghinoiu de la Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu"