Basmele Canalului

Ca membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman, in 1953, Nicolae Ceausescu a fost de acord cu inchiderea Canalului ca nerentabil. Cand l-a redeschis, parea a fi "uitat" acest lucru. L-a folosit in arsenalul propagandistic, care preamarea "realizarile epocii de aur". Pe toate canalele de comunicare, televiziune, radio, presa scrisa era prezentata marea ctitorie. Din ordin venit "de sus", au fost scrise poezii, texte de proza si au fost compuse cantece, in care Canalul Dunare-Marea Neagra era "personajul" principal.

Nicolae Ceausescu a fost un conducator care a cautat sa-si legitimeze actiunile voluntariste cu argumente istorice. Chiar daca nu existau, dovezile trebuiau inventate sau reinterpretate in lumina directivelor secretarului general al partidului. Este si cazul Canalului Dunare-Marea Neagra.

RAFUIELI POST-MORTEM. Proiectul lui Nicolae Ceausescu privind constructia Canalului este strans legat de proiectul din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Chiar daca planurile din 1949 au fost regandite, proiectul demarat in 1976 s-a dorit a fi o "dovada vie" a superioritatii socialismului stiintific, sustinut de "geniul Carpatilor". Unde Dej a esuat, Ceausescu va izbandi. Seful Partidului Comunist Roman si al statului de dupa 1965 a cautat sa se distanteze fata de predecesorul lui, pe care nu o data l-a acuzat de "erori in construirea socialismului". Megalomania si dorinta de legitimare istorica l-au determinat pe Ceausescu sa uite de etapa 1949-1953 a proiectului Canalului Dunare-Marea Neagra si sa isi gaseasca predecesori in "negura" istoriei. Proiectul lui se inscria intr-o indelungata continuitate, care incepea in secolul al XIX-lea. Atunci au inceput a fi elaborate primele teorii de construire a unui canal care sa scurteze drumul Dunarii spre Marea Neagra. Pana la el nimeni nu indraznise finalizarea unui asemenea proiect grandios.

ISTORIE. In secolul al XIX-lea, teritoriul pe care este construit astazi Canalul Dunare-Marea Neagra facea parte din Imperiul Otoman. Dunarea era calea de transport cea mai uzitata intre Apusul Europei si Imperiu. Atat companiile de transport din Occident, cat si Imperiul Otoman au inceput sa fie preocupate de scurtarea drumului corabiilor in drumul spre porturile Marii Negre, inca de la 1800. Companii englezesti, franceze, austriece au elaborat planuri pentru construirea unui canal, de dimensiuni mici, dar rentabil. Concluzia pentru acea vreme, a fost aceea ca nu exista mijloacele tehnice necesare realizarii unei asemenea constructii. Ideea nu a fost insa abandonata. Planuri pentru un canal intre Dunare si Marea Neagra au fost elaborate si in prima jumatate a secolului al XX-lea, ramase tot la nivel de proiect.

3

PROPAGANDA. Legitimat de o asemenea istorie, Nicolae Ceausescu a folosit Canalul in scopuri propagandistice. Telul era acela de a demonstra "superioritatea" gandirii "conducatorului iubit", atat fata de predecesorul lui, Gheorghiu-Dej, cat si fata de epoca "burghezo-mosiereasca". Un intreg arsenal propagandistic a fost pus in functiune pentru a demonstra aceasta superioritate, intruchipata de constructia "Magistralei albastre". Dovada evidenta era faptul ca "mareata constructie" era a treia din lume ca marime dupa cunoscutele Canale Suez si Panama.

"Constructie de proportii, fara seaman in istoria Romaniei, Canalul reprezinta un grandios monument de arta inginereasca, rod al creatiei, stiintei si tehnicii romanesti, al puternicei baze tehnico-materiale de care dispune moderna noastra industie, o dovada a geniului creator al poporului roman, hotarat sa-si faureasca de sine statator propriul sau destin socialist. Este un motiv de legitima mandrie patriotica pentru toti cetatenii tarii…" - Era Socialista, mai 1984

Noi facem Danubiul s-ajunga Mai grabnic spre-al marii talaz Pe-o noua carare sa curga Eternul, albastrul sau vals.
Cand timpul va trece-n istorii Geneza acestui fagas Pe fila maretei victorii Va fi si cuvantul ostas. - Cantec ostasesc

PE URMELE LUI DEJ

In prima perioada de constructie a Canalului Dunare-Marea Neagra, propaganda oficiala scotea in fata eroismul muncitorilor. Imaginea contrasta profund cu realitatea muncii detinutilor politici. In epoca s-au tiparit multe asemenea basme ale timpurilor "noi". In brosura "Canalul Dunare-Marea Neagra, un urias santier-scoala" (1950), zidarita Radita Vatra isi prezinta astfel povestea: "Prin ianuarie 1950 am obtinut calificarea. Am inceput sa lucrez la ziduri de 42 si la ziduri de 28. Am inceput sa fac economii, foloseam deseurile de la caramizi, sparturile si colturile. Aveam grija deosebita sa nu risipesc mortarul. Incepusem sa ma evidentiez, cand in ziua de 2 februarie 1950 santierul m-a trimis la Sinaia, ca sa-mi petrec acolo concediul de odihna. M-am intors pe santier intarita, hotarata sa muncesc si mai bine decat muncisem pana atunci. Si hotararea mea s-a dovedit in scurta vreme rodnica. In ziua de 21 martie am depasit norma cu 78%. Unii ma intreaba si acum cum de mi-a ramas asa de bine in minte ziua asta, de vreme ce de atunci incolo am depasit de atatea si atatea ori normele. Eu socot ca numai copiii pot sa puna asemenea intrebari. Apoi cum, mai tovarasi - imi vine sa le raspund - , cum sa nu-mi ramana in minte ziua cand am izbutit sa depasesc normele pentru prima data? Bagati de seama: pentru prima data! Eu tin minte si alte depasiri de norma. Uite, de pilda, n-o sa uit niciodata ca, la cateva zile dupa intrarea in echipa tovarasului Milea Dinca, an depasit norma cu 170%".

IN TIMPUL LUI CEAUSESCU

4 Dupa 1976, propaganda a inlocuit povestile muncitorilor stahanovisti cu reportaje despre "tara canalelor", scrise de profesionisti ai "condeiului". Sub semnatura unui asemenea "cantaret al timpului nou" a aparut volumul "Scrisori de la Canal", care-i prezenta pe "fauritorii magistralei albastre". Un erou este Ion Banulescu, care facea "sa cante" excavatoarele. "La Canal, Ion Banulescu s-a prezentat la 7 octombrie 1975, scrie gazetarul. S-a prezentat cu intreprinderea, asa ca nu s-au pus probleme de transfer. Ion Banulescu, baiat sarman din Huzincioara Mehedintilor, sofer si excavatorist, constructor cu doua santiere la activ, Portile (de Fier, n.n.) si Bumbesti. Pe santier sosise un nou excavator. Ca si pana atunci, fu chemat Ion Banulescu. «Scoate-l la linie Ioane», ii zise maistrul si pleca, facand cu ochiul si dand din cap, in semn ca stie el ce stie si ca e linistit in privinta a ceea ce stie. Ion raspunse: «Bine, am inteles» si se apropie de niste lazi mari, grele, pline cu niste fiare moarte. Pentru ca un excavator asa vine, despachetat, adica la pachet, rad constructorii, piesa cu piesa, si tu, tu care te crezi priceput, trebuie sa pui piesa cu piesa, sa le legi intre ele cu buloane si circuite electrice, sa le faci sa semene a excavator si sa cante... Si mai are o dorinta Ion Banulescu. Sa incheie canalul asta si s-o ia o data cu barca, de la Cernavoda la Agigea."

1 2 Canalul Dunare-Marea Neagra a servit regimului comunist si din punct de vedere propagandistic. In "perioada Dej" erau prezentate infaptuirile eroice ale muncitorilor stahanovisti care depaseau planul (foto 1 si 2). Dupa 1976, Nicolae Ceausescu a folosit Canalul pentru a-si dezvolta cultul personalitatii, pozandu-se mandru cu santierul in expansiune (foto 3). Tot in "epoca Ceausescu" propaganda prezenta Canalul ca un laborator de experimentare a noilor cuceriri ale industriei romanesti: autobasculante de mare tonaj (foto 4).

MAGISTRALA ALBASTRA

Dunare, de acum porti spre mare un nou drum, Porti spre mare mandria ca ce fac si ce spun E si drept, e si bun cand te inalti Romania Implinim cate-un vis, catre veacuri deschis Vis de aur romantic Nu las televiziuni si aici pe pamant Am creat dintr-un gand Magistrala albastra, drum de ape si vis Drum de suflet purtand, cantec fara cuvant Un drum spre mare deschis. Magistrala albastra, drum de oameni nascut, Ce-ti vorbeste sa stii de prezent, de trecut si de mari ctitorii Ca un semn ca ei sunt vesnic pe acest pamant si c-au fost, si vor fi. Noi cu pace am semnat peste tot ce-am durat La orice temelie, Fara teama de greu e numele tau Construim Romania. - (interpreti Dan Spataru, Mirabela Dauer)