x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Batrana porunca

Batrana porunca

de Anca Alexe    |    19 Feb 2007   •   00:00
Batrana porunca

Postul Pastilor/SFATURI
Postul este o jertfa liber consimtita de credinciosi pentru progresul lor duhovnicesc. Este o negare, de buna voie, a tot ceea ce inrobeste sufletul...
Postul Pastilor/SFATURI

Postul este o jertfa liber consimtita de credinciosi pentru progresul lor duhovnicesc. Este o negare, de buna voie, a tot ceea ce inrobeste sufletul...

In Postul Mare, crestinul binecredincios isi cauta de suflet. Fiecare sa posteasca dupa putere, numai sa posteasca. Domnul Hristos arata puterea postului cand le spunea ucenicilor ca "unele soiuri de duhuri se pot scoate doar cu post si rugaciune". De aceea, Sfintii Parinti zic ca postul este poarta iar epitrahilul este usa mantuirii. Adica prin poarta aceasta stramta de care vorbeste Mantuitorul vor intra virtutile sfinte in sufletul si trupul omului, imblanzindu-le si sfintindu-le, iar epitrahilul simbolizeaza spovedania, iertarea pacatelor. Sfantul Vasile cel Mare spune ca "atat de batrana este porunca postului incat ea este de o varsta cu omul".

"Cine, cui, unde si cand s-a statornicit postul? - intreba Parintele Constantin Galeriu. La aceasta intrebare, care pe multi ii pune in incurcatura din cauza necunostintei dreptei credinte crestine, raspundem clar cu Dumnezeiasca Scriptura si bogatele invataturi ale sfintei noastre Biserici. Postul a fost statornicit de Dumnezeu protoparintilor nostri Adam si Eva in Rai, cand i-a asezat si binecuvantat sa stapaneasca, sa lucreze si sa pazeasca gradina Raiului."

"Postiti ? Aratati-mi-o prin fapte. Prin care? - veti zice. De vedeti un sarac, aveti mila de el, un dusman, impacati-va cu el, un prieten inconjurat de bun nume, nu-l invidiati, o femeie frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura voastra sa posteasca, ci si ochiul, si urechea, si picioarele, si mainile si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate de hranire si de lacomie."
Sfantul Ioan Gura de Aur

DREAPTA SOCOTEALA. Parintele Arsenie Boca spune ca "postul cel mare trebuie sa fie masurat dupa varsta, dupa sanatatea ramasa - desi postul pe multi i-a facut sanatosi - si dupa taria si felul ispitelor. Asa cere dreapta socoteala. Cei ce s-au grabit fara sfatul dreptei socoteli, toti au intarziat sau, indaraptand, au pierdut. De aceea au zis Parintii, gandindu-se la cei grabiti sa stinga patimile, ca mai multi s-au pagubit din post, decat din prea multa mancare, si preamareau dreapta socoteala, ca virtutea cea mai mare. Pretuirea patimasa a trupului pe multi ii intoarce impotriva duhovnicului, desi invrajbirea nu-i tine mult, boala ii intoarce; pe altii, insa, muscati la minte de mandrie, nici nu-i lasa sa mearga vreodata la duhovnic, desi le tanjeste cugetul. La vreme de umilinta - care cearca pe toti - si acestia biruie piedica si intra in lupta mantuirii".

Arhiva Institutului de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu"

MAREA POSTULUI. "Nu numai vremea postului - scria Sfantul Ioan Gura de Aur - , ci si amintirea lui poate sa ne aduca foarte mari foloase. Si dupa cum cei dragi ai nostri, nu numai daca sunt de fata, ci si daca ne vin in minte, ne umplu de multa bucurie, asa si zilele postului, si slujbele, si petrecerea simpla, si toate celelalte bunatati care ne-au rodit din el ne veselesc din pomenirea lui. Daca adunandu-le in cuget pe toate acestea, ne aducem aminte de ele, mari roade vom dobandi si in vremea de acum. Acestea vi le spun nu ca sa va silesc sa postiti, ci ca sa va induplec sa nu va desfatati, nici sa aveti o dispozitie launtrica ca a celor mai multi dintre oameni, daca mai trebuie numiti oameni cei care au o asemenea micime de suflet, incat, ca niste scapati din lanturi si de temnita grea, zic unii catre altii: «Greu am mai strabatut marea postului». Altii insa, mai slabi de cuget decat acestia, se tem pana si pentru urmatorul Post al Pastilor."

STRAJER AL SUFLETULUI

Vorbind despre post, Sfantul Vasile cel Mare zice: "Postul este cel mai bun strajer al sufletului, cel mai sigur si fidel tovaras al trupului, arma vitejilor, intarirea atletilor. El alunga spiritele rele, indeamna la pietate, face sa iubim infranarea, inspira modestia, da curaj in razboi, invata a iubi pacea. Postul da aripi rugaciunii, pentru a se inalta si a patrunde pana la cer. Postul este sprijinitorul caselor, parintele sanatatii, povatuitorul tineretii, podoaba batranilor, placutul tovaras al calatorilor. Postul este mijloc de perfectiune spirituala, de desavarsire si indumnezeire. El este o rugaciune a trupului care doreste sa mantuiasca."


FAPTE... "Postiti? - continua Sfantul Ioan Gura de Aur. Aratati-mi-o prin fapte. Prin care? - veti zice. De vedeti un sarac, aveti mila de el, un dusman, impacati-va cu el, un prieten inconjurat de bun nume, nu-l invidiati, o femeie frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura voastra sa posteasca, ci si ochiul, si urechea, si picioarele, si mainile si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate de hranire si de lacomie. A posti pentru ureche inseamna a o astupa pentru vorbirile de rau si zavistii."

DARUL... In cartea sa intitulata "Morala crestina", profesorul Georgios Mantzaridis scria: "Postul a fost legat de primirea dumnezeiestii Impartasanii si s-a considerat o conditie absolut necesara pentru aceasta; ceea ce era firesc sa se intample." Mai mult, Mantzaridis ii citeaza pe Sfintii Agapie si Nicodim care spun: "Nu se randuieste post inainte impartasirii, cei ce pot sa posteasca si o saptamana intreaga inainte de aceasta, bine fac."

In prima sambata din Postul Pastelui, crestinii il sarbatoresc pe Marele Teodor, care spunea: "Prin post ne curatim de intinaciunile si necuratiile cele sufletesti si prin dovezi si lupta crestineasca asupra patimilor ne imbarbatam. Pentru aceasta si cu darul sfintei postiri luminandu-ne, prin credinta intru Hristos, cerand de la El sa dea mantuire sufletelor noastre."

CREDINTA SI BARBATIE

"Sa ne intarim si noi, fratii mei, in nevointa postului cel mare. Inaintea noastra merge Insusi Hristos Mintuitorul lumii cu Crucea in spate. Sa-l urmam si noi cu credinta si barbatie, lucrand ziua si noaptea la mantuirea sufletelor noastre. Si ajungand cu bucurie la Sfintele Pasti, sa ingenunchem in fata Crucii si impreuna sa cantam: Crucii tale ne inchinam, Hristoase, si Sfanta Invierea Ta o laudam si o marim!". ("Predici la duminici de peste an", Parintele Cleopa)

ACT DE CULT. Parintele Ilie Cleopa defineste Postul cel Mare ca fiind o "infranare de la mancaruri, dar si de la toate dorintele rele, pentru ca crestinul sa-si poata face rugaciunea cu usurinta si sa impace pe Dumnezeu, sa-si omoare poftele si sa castige harul lui Dumnezeu.

Postirea este o fapta de virtute, cu lucrare de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci un mijloc de mantuire.

In acelasi timp insa, este si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca este o jertfa, izvorata din iubirea si respectul pe care le avem fata de Dumnezeu. Postul este si un mijloc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn vazut al ravnei si al sarguintei noastre spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii Sai, care nu au nevoie de hrana. Postul este lucrul lui Dumnezeu, caci Lui nu-I trebuie hrana."

ARIPI CE INALTA PE OM LA CERURI

Episcopul Vicar Patriarhal Vicentiu Ploiesteanu nota in postfata cartii lui Alexander Schemann, "Postul cel Mare": "Postul constituie un adevarat dar, ca si darul rugaciunii. Bunii credinciosi impletesc postul cu rugaciunea si-l desavarsesc prin fapte bune. Astfel, postul isi arata roadele in viata noastra (...) Postul Pastilor este vremea de reculegere, vremea de refacere si inaltare duhovniceasca pentru viata fiecarui fiu al bisericii. El este indeobste cunoscut de toti crestinii ca mod de infranare de la unele bucate dar, mai ales, ca mod de lucrare pentru desavarsirea morala, pentru indumnezeirea noastra prin trairea, cat mai deplin, a adevarului evanghelic, a invataturii Bisericii. Insusi Mantuitorul nostru a pus mare pret pe post. Sfanta Evanghelie ne spune ca Mantuitorul, inainte de a iesi la predicare, S-a pregatit in vederea acestei importante activitati postind 40 de zile si 40 de nopti in pustiul Karantaniei. Luand pilda pe Mantuitorul, si Sfintii Parinti indemnau pe crestini la post si rugaciune. In mai toate scrierile lor au atras luarea aminte asupra acestor doua practici crestine ale desavarsirii morale, care sunt, intr-adevar, aripi ce inalta pe om la ceruri."
×