x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Carol al II-lea l-a inspirat

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică 08 Mai 2006 - 00:00
Carol al II-lea l-a inspirat


CABINETELE
In anii ’70, Ceausescu era o personalitate importanta pe plan extern. Dorinta exagerata de preamarire, greselile politice asociate cu mai multe evenimente externe au facut ca liderul de la Bucuresti sa cada mai tarziu in dizgratia tuturor.

Dezlantuirea a ceea ce numim astazi cultul personalitatii lui Nicolae Ceausescu a inceput in anul 1974, la un an de la alegerea Elenei Ceausescu in Comitetul Politic Executiv. Sotia dictatorului a devenit asa-numitul "cabinet numarul 2", adica al doilea om in conducerea Romaniei. Profesorul Ioan Scurtu povesteste: "Elena Ceausescu raspundea de domenii fundamentale: invatamantul, cultura, dar si cadrele. Treptat, ea a reusit sa se interpuna intre activistii de partid de grad inalt si Nicolae Ceausescu. Astfel, s-a creat acest cuplu care si-a pus amprenta asupra istoriei Romaniei sub aceasta formula".

PARALELA. Interesanta si poate mai putin cunoscuta este asemanarea dintre Carol al II-lea si Ceausescu, asa cum reiese si din paralela facuta de istoricul amintit: "Carol al II-lea a inceput cu sistemul intrunirilor pe stadioane, cu copiii care scriu cu trupurile lor «Carol al II-lea, regele Romaniei», «Marele strajer», «Marele patriot». Ceea ce a infiintat Ceausescu, soimii patriei si chiar pionierii, erau in realitate strajerii din vremea lui Carol al II-lea. In copilaria lui, Ceausescu stia de existenta Strajeriei. De asemenea, ovatiile cu "Izbavitorul de tara" sau "Carmaciul" erau din vremea lui Carol. Formulele veneau intr-un fel de la sine, fiecare cauta sa mai adauge ceva si astfel apareau noi si noi adjective si lozinci. Cand Ceausescu a fost propus sa fie ales secretar al Partidului, Manea Manescu, a rostit o fraza cu «genialul carmaci, cel mai iubit fiu al poporului roman, personalitate exceptionala a lumii contemporane, luptator pentru cauza dreptatii si pacii, si socialismului», s.a.m.d. S-a ajuns la cultivarea cultului personalitatii intr-o maniera paroxistica. A fost excesul de zel al activistilor care au cautat sa-i intre in voie".

FALSUL. Profesorul Scurtu povesteste despre falsificarea istoriei privind evenimentul de la 1 Mai 1939, falsificare initiata de Ceausescu si dusa mai departe, "stiintific", de unii istorici. "Pana la venirea lui Ceausescu, la conducere nu se spuneau mari lucruri despre aceasta manifestatie care era organizata de regimul lui Carol al II-lea. S-a tinut un congres al breslelor la Sala Aro, actualul Cinema Patria, a participat si a luat cuvantul primul-ministru, Armand Calinescu, si ministrul Muncii, Mihail Ralea, dupa care a urmat defilarea prin fata Palatului Regal. Regele si-a salutat multimea care il ovationa. Intr-un document alcatuit de Siguranta - serviciul de informatii de atunci - s-a gasit numele lui Nicolae Ceausescu, care a strigat: «Traiasca Frontul Popular Antifascist!», atunci cand coloana a trecut prin dreptul lui. Si de aici, Ceausescu a ajuns sa spuna ca aceasta manifestare a fost o mare manifestatie antifascista, impotriva dictaturii. In timp, la aceasta actiune a fost asociata si Elena Ceausescu, pentru ca si ea apare intr-un document. Iata insa in ce fel: 1 mai era sarbatoarea primaverii, lumea mergea la iarba verde, manca mici, bea bere, se canta din acordeon, iar seara, tineretul mergea la bal. Unul din balurile organizate in Bucuresti la 1 mai 1939 a fost in cartierul Veseliei, actualul Ferentari. Documentul Sigurantei consemneaza ca Elena Petrescu a iesit regina balului. Organizatorii balului, pentru a-si recupera o parte din bani, distribuiau carti postale fara o semnificatie anume, contra cost. Baietii dadeau aceste carti postale fetelor, iar fata care primea cele mai multe era declarata regina balului. S-a intamplat ca atunci sa fie regina Elena Petrescu, viitoarea Elena Ceausescu. Aceste doua elemente au fost extrapolate si informatia s-a deformat, iar ei au devenit doi «revolutionari». Adevarul este insa altul: la acel 1 mai 1939 s-a organizat o manifestare absolut legala, chiar de regimul lui Carol al II-lea. Si cu atat mai putin putem spune ca aceasta manifestatie a fost organizata de Partidul Comunist, cu Ceausescu in frunte. Ceausescu insusi a lansat ideea acestui 1 mai 1939 legat de prezenta lui si a tovarasei, si de aici, oportunismul de rigoare al activistilor si al unor istorici care si-au facut o meserie sau o preocupare fundamentala din a scrie despre 1 mai 1939, despre rolul revolutionar al tovarasului si al tovarasei."

"Ceausescu nu numai ca a acceptat, dar a stimulat aceste forme de manifestare. De exemplu, venea la deschiderea unei expozitii si era foarte atent daca personalitatea lui era evidentiata suficient de bine. Facea observatii daca nu era bine." - Profesor doctor Ioan Scurtu

"In Europa, foarte puternic a fost cultul lui Enver Hodja din Albania care avea statui in toate orasele din tara lui. Si Tito a avut dezvoltat cultul personalitatii, dar macar a avut si meritul de a fi condus miscarea de rezistenta impotriva ocupatiei Germaniei si si-a legat numele de aceasta." - Profesor doctor Ioan Scurtu

A INLATURAT LEGAL PE OPOZANTI
Cum a fost posibil sa ia atata amploare cultul personalitatii lui Nicolae Ceausescu? Nimeni nu putea curma avantul acestuia?

La toate adunarile importante, la congresele PCR, formulele de ovationare au devenit din ce in ce mai lingusitoare, pana la ridicol

CADRE. Raspunde istoricul Ioan Scurtu, directorul Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989: "Eu cred ca Ceausescu, dincolo de ce se spune despre el, a fost un om inteligent si foarte dibaci. A reusit sa puna in functiune un mecanism de conducere prin care a putut sa inlature legal pe oricine manifesta o oricat de mica opozitie fata de el. Prin sistemul rotirii cadrelor. In timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, lupta aceasta a fost foarte dura si unii dintre opozanti au facut inchisoare dura sau au sfarsit tragic."

ELIMINARE. "De exemplu, Lucretiu Patrascanu - un simulacru de proces si omorat cu ranga in cap. Vasile Luca a sfarsit in inchisoare. Ana Pauker a dus o existenta precara, a trait izolata in ultimii ani si in mizerie. Ceausescu insa n-a recurs la formule de acest tip, foarte dure, dar cum simtea ca cineva are o cat de mica reactie care nu ar fi in sensul dorit de el, il schimba imediat sub motivul rotirii cadrelor. Putea sa fie ministru, dar i se spunea ca este nevoie la Bistrita-Nasaud de un prim-secretar puternic care sa tina lucrurile in mana, si era trimis acolo. Putea sa fie presedintele comitetului de stat al planificarii, dar, daca el ar fi sesizat ca avea ceva rezerve cu raportarea, era trimis la Ministerul de Externe.

Cineva, in Bucuresti, discuta in cadrul audientelor ca sunt probleme cu aprovizionarea? Nu era nimic, il trimitea la Oradea, unde trebuia intarita munca. Atunci cand erau mutati, acestor oameni li se facea si buletin pe acel oras", a spus profesorul doctor Ioan Scurtu.

"CANTAM PENTRU PARTID…"

"Iata de ce pentru cei 15 ani exceptionali, intr-adevar cei mai viteji, mai demni si mai rodnici in zbuciumata istorie a Romaniei, pentru acesti 15 ani in care s-au facut cate s-au facut in lungi perioade istorice si poate si mai mult, va multumim tovarase Nicolae Ceausescu, cantam pentru partid, pentru dumneavoastra, pentru Lumina, Lupta, Libertate si pentru speranta, cantam pentru unitatea nationala si pentru toti compatriotii, indiferent de nationalitate si stim ca, sarbatorindu-va pe dumneavoastra, sarbatorim poporul nostru, partidul nostru, libertatea noastra si sansa noastra." (Flacara din 15 martie 1980) (Lavinia Betea)

SI STRAINII L-AU AJUTAT SA "CREASCA"

Cresterea spectaculoasa a importantei lui Ceausescu pe plan extern s-a datorat stiintei sale de a se implica in marile probleme internationale. "In anii ’70, Ceausescu era una din marile personalitati ale vietii politice internationale. Romania era un centru al diplomatiei internationale. Romania a fost vizitata de presedintii americani Richard Nixon si Gerard Ford, de presedintele Frantei, Charles de Gaulle, de premierul britanic, de cancelarul vest-german, Willy Brandt. Ceausescu a fost primit la Casa Alba de presedintele Jimmy Carter, care a tinut un discurs in care zicea ca America invata de la acest mare lider politic. A avut mare rol in negocierile de pace intre Israel si Egipt si in stabilirea relatiilor diplomatice dintre SUA si China - el a transmis mesajul presedintelui Nixon catre Mao Tze Dun si astfel s-au stabilit relatiile diplomatice pe principiul ca exista o singura China. Sa ne amintim ca a facut o vizita in Marea Britanie si a fost plimbat in caleasca regala a reginei, fapt considerat o raritate, ceva exceptional", spune profesorul Ioan Scurtu. Totul a durat pana la inceputul anilor ’80, cand accentuarea cultului personalitatii a dus la deteriorarea imaginii sale pe plan extern.

IN 1989 A CERUT BASARABIA

"La Congresul al XIV-lea al Partidul Comunist Roman, Ceausescu cerea nici mai mult nici mai putin decat anularea pactului Ribbentrop-Molotov si revenirea Basarabiei la Romania. In anii ’70, el putea sa atraga o solidaritate exceptionala, spunandu-se ca ar fi vrut sa refaca Romania Mare, dar de data aceasta n-a avut nici un ecou pe plan intern. Iar pe plan extern si-a atras si mai mult oprobiul public", spune Ioan Scurtu referitor la increderea prea mare in sine a lui Nicolae Ceausescu.
Citeşte mai multe despre:   ioan,   ceausescu,   carol,   ii-lea,   nicolae ceausescu,   editie de colectie,   scurtu

Serviciul de email marketing furnizat de