Ce-ti dorim noi tie... Romanie?

Ce cred romanii ca s-ar putea intampla cu tarisoara lor? Cum ar vrea sa fie Romania si ce primejdii ne asteapta dupa colt la inceputul unui nou mileniu? Compatriotii nostri au raspuns la intrebarile: "Ce ati dori cel mai mult sa se intample in Romania?" si "Ce va temeti ca s-ar putea intampla cel mai rau in Romania?".

Desi tara nu ne-a mai fost cotropita de mai bine de jumatate de secol si chiar daca suntem membri ai NATO, o organizatie politico-militara care ofera cea mai mare siguranta pe planeta albastra, 29,4% dintre cetatenii carpato-danubiano-pontici cred ca cel mai mare rau ar fi razboiul. Dupa conflictele militare, cea mai mare frica de masa o reprezinta dezastrele naturale. Asta inseamna ca 24,6% dintre romani se tem de calamitati. Procentul este explicabil daca ne gandim la inundatiile de anul acesta, dar si la pericolul mereu actual al seismelor venite din zona Vrancea. Pe locul trei in topul temerilor romanesti se plaseaza "accentuarea saraciei", cu 6,5%, o formulare care consfinteste faptul ca saracia exista deja.
Acestea sunt temerile romanilor in ceea ce le priveste tara.

TRAI BUN. Care sunt sperantele compatriotilor in legatura cu viitorul comun? 29,4% dintre noi isi doresc un trai mai bun. Asta nu inseamna insa ca restul nu vrea sa traiasca mai bine. Cei 29,4% s-au exprimat in cei mai generali termeni, pentru ca un trai mai bun presupune multe altele, cum ar fi: locuri de munca mai multe si mai bine platite (8,8% dintre optiuni), pace (7,6%), o schimbare in bine (7,4%), aderarea la UE (6,7%), dezvoltare economica (6,6%), lupta anticoruptie (4,4%), armonie intre oameni si liniste publica (3,6%) sau reforma in justitie (2,2%). Surprinzator este ca doar 1,4% dintre respondenti isi doresc civilizarea poporului sau schimbarea mentalitatii, doar 1,2% vor cultivarea valorilor democratice si doar 1,1% isi doresc conducatori intelepti. 6,8% vor altceva pentru Romania.

NENOROCIRI. Sa ne intoarcem acum la cele rele. 3,4% dintre romani se tem ca in Romania s-ar putea petrece acte de terorism. Pentru 2,4% nenorocirea ar fi o lovitura de stat. La capitolul surpriza, compatriotii nu se dezmint: doar 2,1% se tem de o eventuala intoarcere la dictatura, doar cate 1,5% se tem de instabilitate economica si ratarea integrarii in UE si doar 1,8% cred ca un mare rau pentru tara ar fi agravarea coruptiei. 2% dintre respondenti se tem de pierderea sperantei si 1,4% cred ca un razboi civil ar fi o mare nenorocire.

Pentru 1,4% accentuarea somajului ar fi o nenorocire, dar, pentru 1,3%, dezastrul ar fi cresterea preturilor. Incompetenta conducatorilor ar fi rea pentru Romania doar pentru un singur procent dintre romani, in vreme ce numarul euroscepticilor este infim: doar 1% dintre urmasii daco-romanilor cred ca prin intrarea in Uniunea Europeana ne vom pierde identitatea nationala.

In timp ce barbatii se tem mai mult de terorism in Romania decat femeile, acestea se tem de saracie mai mult decat barbatii. Femeile, care de obicei sunt victime colaterale in razboaie, se tem mai mult de conflicte militare decat partea masculina a tarii, care astfel isi dovedeste "coragiul". Femeile sunt cele care, mai mult decat barbatii, ar vrea ca Romania sa le ofere locuri de munca mai bine platite, dar barbatii prefera aderarea la UE si dezvoltarea economica a tarii. In schimb, femeile, fiinte mai sensibile, vor pace.

Conform sondajului CURS, tinerii sunt cei care se tem cel mai mult de accentuarea saraciei in tara. De terorism se tem mai mult persoanele intre 31 si 55 de ani, iar de calamitati le este frica mai mult celor de peste 56 de ani, ultima categorie de varsta fiind si cea care se teme cel mai mult de conflicte militare.

TEMERI. La capitolul "sperante pentru Romania", cei de varsta mijlocie vor un trai mai bun. Tot cei intre 31 si 55 de ani vor locuri de munca mai multe si mai bine platite, dar persoanele intre 15 si 30 de ani isi doresc aderarea la Uniunea Europeana. 16% dintre cei de peste 56 de ani vor pace, pentru ca - nu-i asa? - batranetea trebuie traita in liniste. Romanii cu studii medii se tem cel mai putin de accentuarea saraciei, dar se tem mai mult de actele teroristilor, in schimb dezastrele naturale reprezinta temerea celor cu studii peste liceu.

De razboaie se tem cel mai mult cei fara prea multa scoala, care sunt si cei mai numerosi din categoria celor care isi doresc ca romanii sa aiba parte de un trai mai bun si de locuri de munca numeroase si bine platite. Aderarea europeana si dezvoltarea economica sunt preferintele persoanelor cu studii peste liceu, iar cei mai putin educati isi doresc pace pe pamantul natal. Romanii cu studii medii vor cel mai mult schimbarea, dar nu orice schimbare, ci una in bine.

"La omul sarac nici boii nu trag", spune o zicala neaosa in care se pare ca au incredere 7% dintre romanii cu venituri sub medie, pentru ca ei sunt cei care se tem de accentuarea saraciei. Cei mai instariti se tem insa de terorism si de calamitati, in timp ce de conflictele militare le este teama mai mult celor care castiga mai putin.
Persoanele cu venituri mai mici isi doresc, mai mult decat altii, un trai mai bun, locuri de munca mai multe si mai banoase, dar cei cu mai multi bani vor si mai mult sau macar nu-si doresc sa piarda ce au castigat, asa ca vor integrare in UE si dezvoltare economica. Pace vor romanii mai saraci, dar ambele categorii, adica si cei cu venituri sub medie si cei cu venituri peste medie, viseaza o schimbare in bine.
Cei care citesc cel mai mult ziarele se tem cel mai putin de accentuarea saraciei, dar le este frica de actele de terorism. Mai putin informati, cei care nu citesc deloc presa scrisa se tem cel mai mult de calamitati naturale si de conflicte militare. Tot ei sunt cei care isi doresc mai mult locuri de munca mai bine retribuite si pace.

MOLDOVENII SE TEM DE TERORISM

Un trai mai bun isi doresc cei din satele patriei mai mult decat
cei din orase. Primii vor si locuri de munca mai multe si mai bine
platite. Orasenii vor mai mult dezvoltare economica si aderare
europeana, in vreme ce persoanele de la tara se simt mai bine la
gandul ca va fi pace.

Romanii care citesc ziarele de cateva ori pe luna vor mai ales un trai mai bun, iar cei care le citesc saptamanal isi doresc integrare europeana si crestere economica.

Dupa cat timp petrec in fata micului ecran, distributia temerilor este urmatoarea: romanii care nu se uita de loc la televizor se tem cel mai mult de conflicte militare si de saracie, in timp ce persoanelor care stau cel mai mult in fata tubului catodic le este teama mai cu seama de dezastrele naturale. Acestia din urma sunt si cei mai numerosi romani care vor un trai mai bun, locuri de munca mai bine platite, dezvoltare economica si integrare in Europa. Cei care nu se uita deloc la televizor vor mai multa pace, dar spera mai putin intr-o schimbare in bine.

DORINTE. De saracie, de calamitati si de conflicte militare se tem cel mai mult cei care nu asculta deloc radioul, in timp ce de terorism se tem cel mai mult cei care asculta radioul de cateva ori pe luna sau mai rar. Ascultatorii fideli ai radiourilor isi doresc sa aiba un trai mai bun, dar si locuri de munca mai bine platite. Dezvoltare economica vor mai ales cei care asculta radioul mai rar. Cei care nu-l asculta deloc vor, dintre toti, pace si schimbare in bine.

De saracie se tem cei din mediul rural mai mult decat "urbanii", dar orasenilor le este frica mai mult de terorism si de calamitati, in timp ce "ruralii" se tem mai mult de razboaie. Un trai mai bun isi doresc cei din satele patriei mai mult decat cei din orase. Primii vor si locuri de munca mai multe si mai bine platite. Orasenii vor mai mult dezvoltare economica si aderare europeana, in vreme ce persoanele de la tara se simt mai bine la gandul ca va fi pace.

JOBURI SI UE. Distributia respondentilor dupa regiunile istorice ne arata ca banatenii se tem cel mai mult de accentuarea saraciei, urmati fiind de dobrogeni si de ardeleni. De terorism se tem mai cu seama moldovenii, care impreuna cu banatenii si bucurestenii cred ca cel mai mare rau pentru tara ar fi dezastrele naturale. Bucurestenii insa se tem cel mai putin de conflictele naturale, spre deosebire de olteni, moldoveni si ardeleni. Cei care sunt "fruncea tarii" - banatenii - sunt romanii care vor cel mai mult un trai mai bun, urmati fiind de ardeleni si moldoveni. In topul celor care vor joburi mai multe si mai bine platite sunt oltenii si moldovenii, ultimii fiind fanii aderarii europene a tarii noastre; dezvoltare economica vor locuitorii din Crisana-Maramures, iar pe primul loc la capitolul "pace" sunt oltenii. Cu 18% dintre preferinte, dobrogenii sunt cei mai multi compatrioti care isi doresc o schimbare. In bine, desigur.

Ce ati dori cel mai mult sa se intample in Romania?

Aproape 30% dintre romanii chestionati doresc ca in tara noastra sa fie un trai mai bun. Desi doresc cele de mai sus, totusi, doar putini conationali, adica unul la o suta, vor sa aiba conducatori mai intelepti. Civilizarea poporului roman cu schimbarea mentalitatilor nu este o dorinta decat pentru 1,4% dintre intervievatii sondajului CURS. Doar 6,7% dintre respondenti doresc aderarea tarii la Uniunea Europeana si cam tot atatia vor dezvoltarea economica. 7% vor o schimbare in general, nu conteaza ce anume. Click pentru a mari imaginea

Ce va temeti ca s-ar putea intampla cel mai rau in Romania?

Razboaiele ii ingrozesc pe 29,4% dintre romani, ca si calamitatile naturale (24,6%). Cei care nu au uitat raul facut de comunism considera ca intoarcerea la o astfel de dictatura ar insemna intr-adevar un dezastru pentru Romania (2,1%). Un roman dintr-o suta se teme ca intrarea in Uniunea Europeana inseamna pierderea identitatii nationale, in timp ce 2% dintre cei intrebati se tem ca cel mau rau lucru care li s-ar putea intampla romanilor ar fi pierderea sperantei. Insa stim noi o vorba care spune ca speranta moare ultima. Aproape 2% dintre respondenti se tem de agravarea coruptiei. Click pentru a mari imaginea