x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Conteaza

0
Autor: Carmen Dragomir 12 Sep 2005 - 00:00
Conteaza


INTRE DA SI NU
Situatia economica a fortat multi parinti sa renunte sa-si mai sustina copiii la scoala, indemnandu-i sa-si gaseasca o slujba. Totusi, majoritatea celor care au raspuns sondajului CURS considera ca studiile sunt importante.

Majoritatea romanilor care a raspuns in sondajul efectuat de CURS la intrebarea "Cum credeti ca este mai bine pentru tinerii de astazi care au implinit 16 ani - sa mearga la scoala sau sa isi gaseasca o slujba?" sunt de parere, in proportie de 93%, ca adolescentii ar trebui sa mearga in continuare la scoala. Doar 3% considera ca acestia ar trebui sa isi gaseasca o slujba si sa castige bani. Cu o diferenta de un procent fata de femei, barbatii (94%) cred ca cel mai bine ar fi ca tinerii sa isi continue scoala. 5% dintre barbati si 2% dintre femei sunt de parere ca adolescentii ar trebui sa mearga sa castige bani. Subiectii intre 18 si 30 de ani, precum si cei cu varste cuprinse intre 31 si 35 de ani considera in proportie de 93% ca tinerii trebuie sa mearga la scoala in continuare, iar cei intervievati din grupa de varsta cuprinsa intre 56 de ani si peste cred acest lucru in proportie de 90%. Prima categorie de subiecti sustine cel mai mult (7%) mersul la munca al adolescentilor, in defavoarea scolii. Cei intre 31 si 35 de ani sustin asta doar in proportie de 3%, iar subiectii de 56 de ani si peste cred, in proportie de 5%, ca tinerii care au implinit 16 ani ar trebui sa castige bani.

Romanii cu studii sub liceu cred cel mai mult (6%) ca adolescentii ar trebui sa se lase de scoala si sa mearga la munca. Cei cu liceul sustin aceasta idee in proportie de 1%, iar cei cu studii peste liceu, intr-un procent de 2%.

BANII. Subiectii cu venituri peste medie cred cel mai mult ca scoala e folositoare, in proportie de 96% raspunzand ca tinerii trebuie sa mearga la scoala in continuare dupa ce au implinit 16 ani. Cei cu venituri sub medie cred asta intr-un procent mai mic, de 91%; dintre acestia, 4% sustin ca adolescentii trebuie sa-si gaseasca o slujba, fata de 2% dintre cei cu venituri peste medie. Orasenii si cei din mediul rural sunt de aceeasi parere in privinta mersului la scoala al tinerilor care au implinit 16 ani, fiind de acord, in proportie de 93% ca studiile trebuie continuate.

Cum credeti ca este mai bine pentru tinerii de astazi care au implinit 16 ani? (% dintre cei care au copii scolari sau studenti)
  • Toti bucurestenii intervievati vor ca odraslele lor sa-si continue studiile dupa ce au implinit 16 ani
  • Cei mai multi care vor sa-si trimita copiii sa aduca bani in casa se regasesc in Crisana-Maramures, intr-un procent de 9%
  • COPIII SUNT TRIMISI LA RAZBOI

    Din ce in ce mai multi copiii sunt obligati sa participe la razboaie si sa ucida. Conform unui studiu prezentat de UNICEF, unul dintre motivele care stau la baza cresterii numarului copiilor-soldati este "disponibilitatea masiva" a armelor usoare. UNICEF a cerut ridicarea limitei varstei de recrutare la 18 ani si demobilizarea minorilor. Conform primului studiu ONU cu privire la copiii care participa la razboaie, prezentat de fostul ministru al Educatiei din Mozambic, Graca Machel, la sfarsitul anilor ’80, 200.000 de copii cu varste sub 16 ani erau inrolati in armate. (Roxana Roseti)

    BRITANICII INCURAJEAZA SEXUL ORAL LA VARSTE FRAGEDE

    Guvernul englez incurajeaza adolescentii de 16 ani sa experimenteze sexul oral, aceasta idee fiind o parte a unui program prin care se doreste reducerea numarului de sarcini nedorite in randul tinerilor. Initiatorii declara ca se doreste descoperirea, de catre adolescenti, a unor "niveluri de intimitate", cum ar fi sexul oral, in locul contactului propriu-zis. Acest experiment, care a fost initiat de Universitatea Exter, este coordonat de Departamentul de Sanatate si Educatie. In cadrul acestui departament, profesorii sunt initiati sa discute "puncte de oprire" pre-sex, cu tinerii. Peste 10.000 de copii participa la aceste cursuri, ca parte a programului prin care se doreste reducerea drastica a ratei graviditatii, care este cea mai mare din vestul Europei. Pe de alta parte, Joycelyn Elders, fosta directoare la Departamentul de Sanatate al statului Arkansas, SUA, sub guvernatorul Bill Clinton, a solicitat pentru copiii de gradinita si de scoala primara prezervative si a insistat sa fie instruiti cum sa si le aplice pentru a nu se infecta cu virusul HIV, cand au contact sexual! (Roxana Roseti)

    MUNCA PENTRU EDUCATIE

    Dupa aproximarile Organizatiei Internationale a Muncii, la aceasta ora sunt obligati sa munceasca peste 200 de milioane de copii sub 15 ani. Petra Boxler de la "Terre des hommes" a apreciat ca la sfarsitul deceniului trecut existau insa peste 375 de milioane de copii care lucrau ca lustragii, vanzatori de ziare, in agricultura, in industria producatoare de covoare, in cariere de piatra sau mine. In prezent, aproximativ 40 la suta din copiii lumii muncesc pentru a-si finanta educatia. (Roxana Roseti)
    Citeşte mai multe despre:   copiii,   scoala,   tinerii,   editie de colectie,   proportie

    Serviciul de email marketing furnizat de