Cosmarul unei pandemii

Suntem amenintati de pericolul unei pandemii de gripa aviara. Prima a acestui mileniu. Din 2003 si pana acum, virusul inalt patogen H5N1 a atins 193 de persoa-ne, dintre care peste 107 au murit.

Potrivit coordonatorului programului Organizatiei Mondiale a Sanatatii de lupta contra gripei aviare, doctorul Klaus Stoehr, am putea fi confruntati cu o pandemie devastatoare. Sansa noastra depinde de un fir de ata. Daca virusul aviar reuseste sa faca acel salt periculos care sa-i permita sa se transmita interuman, firul de ata s-a rupt. Incepand cu ziua X, cand virusul ar dobandi aceasta proprietate, milioane de oameni ar putea fi ucisi. El ar putea deveni foarte contagios, asemanator virusului gripei umane. La ora actuala, problema nu se pune in termenii a fi sau a nu fi o pandemie de gripa, pentru ca e aproape o certitudine, ci cand se va declansa aceasta.

In 1997, virusul H5N1 facea primele victime umane la Hong Kong. Autoritatile sanitare locale consemnau atunci 18 cazuri de contaminare umana, dintre care sase decese. Pentru prima data, cercetatorii stabileau transmiterea directa a virusului de la pasari la om. De atunci, H5N1 s-a extins, el fiind singurul aviar ucigator.

S-a facut o comparatie intre virusul H5N1, respectiv gripa aviara, si sindromul respirator acut sever (SRAS), un alt pericol care a pandit omenirea la inceputul acestui mileniu. Totusi, virusologii spun ca, in 2003, cand ne ameninta SRAS, omenirea era mult mai putin pregatita sa lupte contra acestui sindrom. Acum, cand stam sub semnul gripei aviare, avem teste de diagnosticare rapida, antivirale eficiente si in laboratoare se da o lupta acerba contra cronometru pentru definitivarea unei formule de vaccin antiaviar cat mai eficient. Asadar, nu se poate vorbi de liniste, deoarece H5N1 "nu doarme".

PORCUL. La ora actuala, porcul este susceptibil de a fi un veritabil creuzet in care sa-si dea intalnire ambele forme virale: aviara si umana. Astfel, porcul poate fi terenul ideal pentru un schimb genetic intre cele doua virusuri, iar forma virala noua sa loveasca in mod fatal omul. Dar date puse la dispozitie de cele mai recente studii sustin ca schimbul de material genetic intre virusul uman si cel aviar ar putea sa aiba loc si direct in corpul omului, fara a mai fi necesar porcul, ca gazda intermediara. Un studiu olandez arata ca pisicile domestice pot sa se infecteze si sa transmita virusul aviar. Pana acum, despre feline se stia ca sunt rezistente la boli cauzate de virusuri aviare.

ISTORIE. Identificat in premiera in Italia, in 1878, virusul aviar inalt patogen se caracterizeaza printr-un debut brusc al bolii, grad inalt de extindere si o rata de mortalitate care poate fi de 100% in 48 de ore. In aceste cazuri, virusul nu se mai limiteaza la afectarea sistemului respirator, ci invadeaza rapid organele si tesuturile. Se inregistreaza hemoragii interne masive, motiv pentru care boala a fost botezata "Ebola puilor". Se stie ca toate subtipurile virusului gripal, respectiv 16HA (hemaglutinina) si 9NA (neuramindaza), infecteaza pasarile salbatice de apa. In prezent, formele epidemice inalt patogene ale gripei aviare sunt puse pe seama virusurilor subtipului H5 si N7. Virusurile inalt patogene au particularitati care le confera o virulenta deosebita. Chiar daca nu toate susele subtipului H5 si H7 sunt inalt patogene, totusi trebuie tinut seama ca majoritatea au datele care le permit sa devina periculoase.

MUTATII. Potrivit studiilor recente, virusurile H5 si H7 slab patogene pot, dupa ce au circulat relativ scurt timp in masa de pasari, sa sufere mutatii care sa le transforme in virusuri inalt patogene. Sunt numeroase elemente care conduc la ipoteza ca pasarile salbatice de apa sunt de mult purtatoare ale virusurilor gripale aviare in forma lor slab patogena in populatiile de pasari. In schimb, despre pasarile salbatice nu se stia ca au devenit purtatoare si chiar pot transmite in mod direct virusul inalt patogen. Se pare ca, in ultimii ani, rolul pasarilor migratoare a evoluat si ca unele specii, migratoare de apa, sa fie chiar purtatoare ale virusului H5N1 in forma lui ucigasa. Astfel se explica extinderea lui H5N1 in noi zone geografice, care coincid cu culoarele de migratie ale acestora. Virusul inalt patogen poate supravietui lung timp in mediu, in special la temperaturi scazute. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, virusul H5N1 inalt patogen supravietuieste mai putin de 35 de zile in dejectiile pasarilor, la temperaturi sub 4 grade Celsius. In schimb, la plus 37 de grade Celsius, in esantioane de materii fecale, acelasi virus rezista aproximativ sase zile.

CLICK PE IMAGINE PENTRU A MARI

H5N1 se raspandeste foarte rapid, a avertizat recent doctorul David Nabarro, coordonator in cadrul Natiunilor Unite. In primele trei luni ale lui 2006, H5N1 a fost depistat in 30 de tari din Africa, Europa si Orientul Mijlociu. Situatia globala este grava, din cauza capacitatii formidabile de propagare a virusului, spune dr. Nabarro. Practic, zilnic, se inregistreaza noi zone geografice in care este depistat virusul ucigas.

EPIDEMIA DE CIUMA Pana la 320.000 de persoane ar putea sa-si piarda viata in Marea Britanie, daca virusul H5N1 devine transmisibil de la om la om. Va fi o criza a spatiilor de inmormantare si se va pune problema unor fose comune, a unor incinerari masive. Este un scenariu catastrofic relatat recent intr-o publicatie engleza si care se bazeaza pe un raport al Ministerului Britanic de Interne. Durerea si pierderile umane amintesc de devastatoarea epidemie de ciuma din 1665. In fata unui asemenea scenariu catastrofic, guvernul a anuntat ca ia in serios potentialul pericol pe care il reprezinta virusul mutant. H5N1 ESTE IDENTIC CU VIRUSUL GRIPEI SPANIOLE Nimeni nu poate spune cu certitudine ca H5N1 va fi responsabil de pandemie. Pentru ca sunt posibile diverse combinari intre tulpinile virale. "O ipoteza interesanta evoca posibilitatea unei recombinari intre subtipul inalt patogen H5N1 si subtipul slab patogen H9N2. Subtipul H9N2 este endemic in Orientul Mijlociu, unde areale intinse sunt populate cu pasari migratoare. Achizitia unor secvente H5N1 de catre tulpinile slab patogene endemice la pasarile domestice este ingrijoratoare", sustine conf. dr. Simona Ruta, din cadrul Institutului de Virusologie "Stefan S. Nicolau". Monitorizarea combinarii intre virusul gripei umane si virusurile aviare reprezinta preocuparea majora a specialistilor. Cercetarile au evidentiat caracteristici asemanatoare intre tulpinile virusului gripei spaniole din 1918, care a provocat aproximativ 50 de milioane de victime, si actualul virus H5N1. Pornind de la aceste asemanari, cercetarile actuale vizeaza stabilirea elementelor care au facut ca tulpina pandemica din 1918 sa fie atat de virulenta. Astfel, specialistii sunt preocupati sa izoleze acele portiuni din virus care-i confera acestuia nivelul ingrijorator de mortalitate. UN VACCIN IN DOZE DE CAL "Este o veste buna, daca rezultatele confirma ca suntem in directia corecta. Dar deocamdata mai avem un lung drum de facut", a declarat Anthony Fauci, director al Institutului national de lupta contra alergiilor si bolilor infectioase din Statele Unite. El a facut aceasta declaratie referitor la vaccinul antiaviar anuntat in revista New England Journal of Medicine, in 30 martie. Retinerea doctorului Fauci este determinata de faptul ca vaccinul da rezultate daca este administrat in doze de cal. Adica raspunsul imunitar se instaleaza dupa... aproape 11 doze.