De dragul noului au sters istoria

Demolari nu au fost doar in Bucuresti. Au avut de suferit si alte orase.

Astazi ne mai putem bucura de imaginea cladirilor-monument din tara doar datorita caderii regimului Ceausescu. Daca ar mai fi durat cativa ani, Romania, nu doar Capitala, ar fi fost o imensa ctitorie comunista. Fara nici o urma de istorie. Ar fi devenit poate decorul ideal pentru o ecranizare a romanului lui George Orwell, "1984". In Romania ceausista se dorea stergerea trecutului si reconstructia pe toate planurile. Iar arhitectilor le-a revenit un rol ingrat. Acela de demolatori ai spiritului romanesc proiectat in cladiri.

OMUL SI LOCUL. Norocul sau ghinionul pe care l-au avut unele orase a depins in mare masura de oameni. De cei care au proiectat noua forma a oraselor. Si executarea demolarilor. Asa se face ca unele orase inca mai au centrele vechi, pe cand altele au ramas doar cu amintiri. Unele au scapat usor de proiectele comuniste de schimbare a arhitecturii datorita demolarilor incepute de la periferie spre centru. Urbanistii au "prelucrat" marginile localitatilor, urmand sa se adapteze urbanistic la configuratia noua a localitatilor respective. Un adevarat dezastru s-a produs insa in orasul Suceava. "Specialistii" au inceput cu desfiintarea centrului istoric.

REVOLTATI. "In anul 1998, cu sprijinul colegului de breasla Nicolae Chirila si sub patronajul Muzeului National al Bucovinei din Suceava, sub directoratul domnului profesor Florin Hau, am realizat o prezentare a Sucevei de altadata", spune Viorel Blanaru, arhitect coordonator, consilier cu probleme de monumente istorice al Directiei judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DCCPCN) Suceava. El a scos atunci la lumina cateva declaratii ale unor arhitecti cunoscuti, care publicasera in revistele de specialitate anterioare schimbarii de regim politic, explicatii "stiintifice" referitoare la beneficiile distrugerii monumentelor. "A fost un scandal de presa locala. Ecourile s-au stins repede. Credem insa ca demersul nostru mai poate fi concretizat acum, la nivel local, deoarece la aceasta data nu sunt elaborate inca documentele, studiile urbanistice necesare intrarii in legalitate de administratia publica locala", adauga arhitectul Viorel Blanaru.

DECIZII POLITICE. Atunci cand s-au demolat cladiri in Suceava nu s-a avut in vedere vreun criteriu estetic. Nici macar vreun detaliu de sistematizare sau situatia compozitionala existenta. Exceptie au facut cateva cladiri importante: fosta Prefectura, Palatul Comunal si Judecatoria Districtuala. S-a considerat, la nivel politic de decizie, ca nimic nu merita, in rest, a fi pastrat", spune Viorel Blanaru. "Portiunile de strazi nedemolate - Armeneasca, Dragos-Voda, Ion Creanga - trebuiau si ele sa cada intr-o buna zi, cand «curatenia» va fi fost completa. Asa incat, la ora actuala, nimic din ce e nou nu se leaga cu ce e vechi", adauga arhitectul.

VECHILE PIETE. In secolul al XX-lea nu au fost distruse doar cladiri. Au disparut zone care aveau o intindere considerabila. Asa cum in Bucuresti a fost ras de pe harta cartierul Uranus, in Iasi nu mai exista vechea Piata a Unirii, iar in Suceava, vechiul centru. Cine a luat decizii? Edilii: arhitectul-sef al judetului si al municipiului, vicepresedintele si prim-vicepresedintele judetului, directorul Centrului de Proiectare, cadrele cu drept de decizie in perioada 1975-1989. "Ei au facut presiuni asupra arhitectilor si urbanistilor. Presiuni care au imitat intru totul tehnica centralizarii aplicate in celelalte sectoare ale existentei sociale din tara", mai spune arhitectul Viorel Blanaru. La Suceava, locul cladirilor si pietelor pitoresti a fost luat de constructiile megalomanice care corespundeau tendintelor vremii. Asa s-a ridicat Piata care acum se numeste "22 Decembrie", destinata initial adunarilor publice prilejuite de "vizitele oficiale". "Neintegrarea in detaliile de sistematizare a unor imobile vechi, valoroase, cum au fost casele de secolul al XVIII-lea din zona strazilor Dragos-Voda si Ion Creanga, a condus la rezecari masive ale fondului construit. Cei responsabili de mutilarea Sucevei prin distrugeri nesabuite si constructii desfigurate nu trebuie considerati «arhitecti» conform diplomelor obtinute, de altfel legal, ci trebuie judecati, credem, aspru, cel putin de opinia publica", mai spune Viorel Blanaru, exprimand in acelasi timp si opinia colegilor sai. "Vina lor este cu atat mai mare cu cat constructia urbana, prin forma, ornamentatia si programul ei functional, exercita asupra tuturor o influenta directa in formarea atitudinii si perceperii estetice."

ABUZIV. Presiunile acuzate acum de arhitecti, absenta dialogului si dezinformarea Oficiului Judetean pentru Patrimoniul Cultural National au condus la solutii superficiale. "Greselile trecutului au fost facute metodic, prin impunerea catorva principii: demolari abuzive, materiale si spirituale, megalomania fetei vazute a orasului, standardizarea umilitoare a fetei nevazute", spune arhitectul Blanaru. "Astfel, in orasul Suceava, detaliile de sistematizare se adaptau «din mers» la modificarile legale, la indicatii sau interese personale. Rezultatele au fost: indesiri sufocante in zona fostului centru istoric - Strada Nicolae Balcescu si Curtea Domneasca - azi disparut, si in cartierele Mihai Viteazul, Ana Ipatescu, George Enescu si Zamca."