Din timpul lui Mini-Max

Atunci cand tovarasul secretar general Nicolae Ceausescu pregatea Congresul al-XIV-lea al PCR, doctorul Alexandru D. din Bucuresti facea amor.

Prezervativele erau o marfa de contrabanda

Era inca tanar, becher la 33 de ani, avea succes la asistente medicale si alte largi categorii de femei ale muncii. In plus, era un semizeu fiindca era fericitul posesor al unei cutii de 100 de prezervative chinezesti Buterfly. Sfertozeii aveau balonase autohtone Mini-Max iar muritorii de rand nu apucasera nimic. Doctorul D. a avut noroc atunci cand, in toamna lui 1988 s-a incurcat cu o farmacista ceva mai in varsta. Ea i-a facut cadou ditamai cutia de prezervative chinezesti, cu fluturasi pe ele. Idila cu farmacista nu a durat foarte mult, in fine nu pana sa se consume mai mult de un sfert din cutie. "Fluturasii" erau facuti dintr-un cauciuc gros, nu se simtea mare lucru prin ele, dar aveau renumele ca sunt foarte sigure. Alexandru D. isi aminteste: "Domle’ eram atat de disperat ca se termina, ca, dupa jumatatea cutiei incepusem sa folosesc fiecare prezervativ de doua ori. Dupa folosire il spalam si il atarnam pe sfoara de rufe, langa izmene. Culmea e ca mergea fara sa se sparga si a doua oara."

Prezervativele chinezesti ajunsesera, la sfarsitul anilor ’80 o marfa de contrabanda, ca si guma de mestecat sau tigarile Kent. Pe langa "gumi-gumi baietii!", de multe ori, tigancile care vindeau diverse marafeturi spuneau discret, potentialilor clienti cu aer de macho "avem si Protex, domnu’". Protex, am aflat ulterior, era o marca de prezervative din perioada interbelica, al carei nume se extinsese si se pastrase miraculos, asupra a tot ce insemna prezervativ.

MINI-MAX, O GLORIE A SOCIALISMULUI. Cateodata, pe langa macelariile unde mai scapa niste "carne calitatea 2-lei 37" sau debitele de tutun unde bagau Carpati de Sfantu Gheorghe, mai apareau cozi interminabile, preponderent formate din barbati si la farmacii. Era un semn ca "au bagat Mini-Max". Nu lipseau nici strigatele "sa se dea la fiecare numa’ cinspe bucati, sa ajunga la toti". "Mini-Max", era un produs tipic al industriei socialiste, facut in ciuda scopului pentru care era produs. Fabricat la Danubiana, el era varat intr-un ambalaj argintiu pe care marca era inscriptionata cu cacaniu. Avea marea calitate ca facea "poc" atunci cand iti era lumea mai draga, pentru a mari populatia patriei, asa cum sunau directivele lui Ceasca. Costa un leu bucata si era facut dintr-un cauciuc roz, friabil, cu vagi urme de pudra de talc in interior. Se spunea ca "nu erau chinezesti, dar erau facute pentru chinezi". Deasemenea, intre barbati circula povata ca e sanatos sa suprapui trei prezervative Mini-Max ca sa nu te trezesti tatic. Una peste alta, din cauza prezervativelor romanesti s-au facut mariaje ori s-au destramat cupluri.

Initial nu aveam chef sa o iau de nevasta pe Nicoleta. Eram la TCM in ultimul an, ea tot dadea la Filologie si pica. Voiam doar sa ma distrez. Facusem rost de niste mizerii de prezervative din alea romanesti. Unul s-a spart si a ramas bortoasa. A facut scandal cu socra-miu. Acum avem doi baieti, ala mare da bac-ul anu’ asta. - Nelu T. realizator radio

Tata era director de fabrica la Buzau. Dupa armata aia lunga, intrasem la ASE in Bucuresti. Am cunoscut-o pe Mona. Tacsu’ era colonel de Securitate, aveau video. O vreme ne-am dat cu barca prin Herastrau, am scos-o la Cina si la Lido. Am zis ca-i timpul sa i-o pun. a vazut ca am Mini-Max si a zis: Nici macar chinezesti n-ai! Dusa a fost. - Rares I. manager

SFARSITUL LUI MINI-MAX In decembrie 1989, cand inca se mai tragea afara, a sosit ca "ajutoare" un transport imens de prezervative olandeze "Romed". Erau "testate electronic", ambalate intr-o poleiala alb cu rosu care mirosea a occident de la o posta. Au intrat rapid in comert la pretul de doi lei. Toata lumea le prefera, iar Mini-Max, reaparute in farmacii si tutungerii zaceau nebagate in seama. "Gloria cauciucului romanesc" a disparut in scurt timp. Ne-am interesat, si nici macar la "Muzeul Ceausescu" al lui Dinel Staicu nu mai exista. BISNITA CU PREZERVATIVE In anii ’80 farmacie, in foarte rarele ocazii cand se gaseau, prezervativele costau o nimica toata, cele romanesti un leu iar cele chinezesti un leu si cincizeci de bani. Se formase o retea de "bisnitari ai prezervativelor" care prin complicitati vinovate, cumparau stocuri mari. Pe piata neagra, pretul unui prezervativ chinezesc ajunsese la 20 de lei, cat un pachet de tigari de "lux BT" iar amaratul de Mini-Max se dadea pe 15 lei. Era mai rentabil sa cumperi un prezervativ chinezesc, fiindca, in cazul produsului autohton, pentru maxima siguranta trebuiau folosite trei bucati deodata. CONTRACEPTIE LA NIVEL INALT Copiii nomenclaturistilor din varful PCR aveau posibilitati mai largi. Unii amabasadori ai RSR sau ofiteri de securitate care aveau misiuni in afara, primeau de multe ori "ordine prietenesti" sa aduca, pe langa secretele NATO si sterilete "de firma" ori cutii cu sute de prezervative. Tovarasii mai aveau si ei amante, iar unii pur si simplu se saturasera sa faca, la domiciliul conjugal, "soldati pentru partid". Cand s-a promulgat odiosul decret din 1966, Alexandru Barladeanu, membru in Biroul Politic al PCR s-a opus, iar ministrul de interne Vasile Patilinet l-a taxat imediat ca are o amanta. Mai tarziu, in mod sinistru, chiar fata lui Patilinet a decedat in urma unui avort provocat ilegal, fiindca mijloacele de contraceptie erau prohibite.

Contraceptie primitiva

Inainte de 1989, partidul voia sa fie in tot si in toate, ba chiar peste tot. Din cauza asta, nu se gaseau anticonceptionale, diafragme sau sterilete.

In zonele de frontiera sau in gari, femeile norocoase puteau sa faca rost, de la "poloneze" sau "sarboaice" (care puteau sa fie la fel de bine cehoaice sau bulgaroaice), de folia cu pilule sau "dispozitivul" cu care puteau fenta politica de sporire demografica a PCR. Cele care nu apucau sa intre in contact cu vecinele din proximitatea granitelor sau nu luau "marfa" de la romanii care faceau mic trafic la granitele cu Ungaria, Iugoslavia sau URSS se multumeau sa foloseasca metode empirice de contraceptie.

CALENDAR. "Calendarul" era una dintre cele mai cunoscute metode empirice de contraceptie practicate. Chiar si azi, multe femei, care se tem ca anticonceptionalele ingrasa sau produc dereglari hormonale, mai utilizeaza de ea. Pentru ca sa fie sigura aceasta metoda, e necesar ca femeia care o foloseste sa aiba un ciclu regulat. De regula, o femeie poate ramane insarcinata cu 3-4 zile inainte si cu 1-2 zile dupa ovulatie. La un ciclu stabil survenit la 28 de zile, daca luam in calcul drept prima zi a ciclului prima zi de menstruatie, ovulatia apare in ziua 14. La un ciclu stabil de 29 de zile ea survine in a 15-a, la 20 de zile in a 16-a etc. In functie de stabilirea zilei in care are loc ovulatia, se aduna cele patru zile de dinainte si cele doua de dupa, si in acest interval se face dragoste folosind mijloace de contraceptie sau deloc. In cazul femeilor care au ciclul neregulat, trebuie atent urmarita o perioada de 8-10 cicluri. Dupa asta, se ia ciclul cu cel mai scurt numar de zile, se scade din aceasta 20, apoi, ciclul cel mai lung, din al carui numar de zile se scade 11. Ce va rezulta va fi cu mare aproximatie perioada intre zilele unei luni, in care femeia poate ramane gravida. Metoda calendarului este, mai ales in cazul doamnelor cu ciclu neregulat, nesigura.

OTET. Spermatozoizii au un anumit pH. Cand ajung in vagin, ei cauta ovulele, care au un ph asemanator. Pe vremea lui Ceausescu, multe femei incercau sa "pacaleasca" spermatozoizii, schimband valoarea pH-ului din interiorul vaginului. Cea mai frecventa metoda era introducerea unui tampon imbibat cu otet sau spalaturi post-coitale cu otet. Cam acelasi efect se obtinea daca in loc de otet era folosita o pastila de aspirina dizolvata in apa sau, pentru cine avea pile la alimentara, suc de lamaie sau inlocuitorul Hellas. La tara, femeile isi introduceau in vagin carpe cu tuica slab alcoolizata. Cand, la sfarsitul anilor ’80, disparuse pana si banalul otet din magazine, tot mai multe femei apelau la aspirina. Procedura asta e sigura, dar dureroasa, poate produce iritatii sau chiar rani si, implicit, infectii.

TERMOMETRU. Pentru metoda temperaturii bazale era necesar un termometru exact. In fiecare zi, la aceeasi ora, femeia isi lua temperatura dupa ce se trezea din somn si era relaxata. In mod normal, temperatura ar fi trebuit sa fie constanta, mai putin in ziua ovulatiei, cand crestea cu jumatate de grad. Astfel, in functie de aceasta zi, femeia, daca avea un ciclul regulat, isi putea stabili perioada fertila, in acelasi mod ca si in cazul "metodei calendarului". O banala raceala insa ar fi putut da peste cap tot efortul. La fel si daca "preopinenta" uita sa isi ia zilnic, la aceeasi ora, temperatura sau daca termometrul nu era foarte exact. Era o metoda laborioasa, fara mare eficienta.

MUCUS CERVICAL. Mucusul cervical din vagin se prezinta sub forma unui lichid vascos, care are rolul de a proteja spermatozoizii in drumul lor spre ovul. El poate fi gasit si pipait pe gatul uterin. In perioadele fertile el este clar, se gaseste din abundenta, este elastic si alunecos. Femeile care nu voiau sa ramana gravide faceau dragoste doar in perioada in care erau "uscate". Si acest procedeu are o marja mare de eroare.

COINTUS INTRERUPTUS. E o metoda veche de cand lumea. Cu toate ca masturbarii i se spune si onanie, de fapt, personajul din Vechiul Testament, Onan, facea coitus intreruptus, adica iesea, oportun pentru a nu lasa urmasi, in momentul ejacularii, din nevasta lui. Probabil ca a fost si este cea mai practicata metoda empirica de contraceptie din Romania. Dar, spun statisticile, doar in 50% din cazuri e si eficienta.