x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Este pisoarca societatii!

Este pisoarca societatii!

de Dana Andronie    |    09 Ian 2006   •   00:00
Este pisoarca societatii!
IMBECILIZARE IN MASA
Ghici ghicitoarea mea! E prostie, e incultura, e lalaiala care ar trebui cantata la laba gastii.

Cum, n-ati ghicit? Este vorba despre manea! Iar aceasta "definitie" ii apartine cavalerului limbii romane, George Pruteanu. De asemenea, el este cel mai curajos ostas in razboiul contramanelistilor.

INAMICII CONTRAATACA. De cate ori a avut ocazia si-a exprimat public opiniile usturatoare (si insultatoare) la adresa celor care nu fac altceva decat sa arunce cu noroi in cultura romaneasca. Memorabila este iesirea la scena deschisa a lui Pruteanu, cand i-a infruntat eroic pe manelistii poporului roman, Vali Vijelie, Dan Bursuc si Adi de la Valcea, in emisiunea lui Nasu’, de la B1 TV. Aparitia pe sticla a celor mai sus enumerati era motivata de ultimul sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbana si Regionala CURS - SA la cerinta CNA, in urma caruia s-a descoperit (ceea ce era de asteptat) ca manelistii au devenit modelele copiilor. Ce realitate de cosmar!

George Pruteanu s-a folosit de toate armele sale de om cult, fiind indignat pana in varful unghiilor de subcultura manelelor. A atacat, si a atacat, si iarasi a atacat, dar tot nimic n-a castigat! "Inamicii" erau degajati si priveau mult mai realist isteria care a cuprins toata tara! In timp ce ostasul arunca bomba, inamicii nu o luau la fuga, ci se adaposteau pentru a reveni cu un contraatac. Nu de putine ori au reusit chiar sa-l incolteasca pe George Pruteanu. S-au bazat pe mesajul simplu de aparare, care indupleca pe orice cetatean de buna credinta si de conditie sociala medie. Vorbeau exact cum canta. Cu texte siropoase care nu rateaza tinta!

TERORISM. "Stiu ca in democratie trebuie sa fim toleranti, dar n-au decat sa stea la mahala, sa cante la nunti, in localurile de nivelul lor de doi lei. Ar trebui sa cante doar la petreceri private, la laba gastii, nu la televizor pentru milioane de romani. Conducatori stupizi ai posturilor tv, care nu au simtul valorii, promoveaza prea des manelistii. In aceasta categorie se inscrie cel mai bine Teo, care a ajuns "sora" lor. Nici un manelist nu o sare, cu totii ii calca pragul si-si etaleaza stilul de barosan de doi lei grei! "Nici ministrul Culturii nu face ceva. Aceasta avalansa de manele duce la imbecilizarea in masa, trebuie sa fie cineva care sa ne apare de aceasta catastrofa. Trebuie strict interzis prostul-gust. Este ce se zice acum, «terorism prin rating». Televiziunea ar trebui sa fie scoala de dupa scoala, nu sa formeze imbecilii si netrebnicii de maine. In loc sa fie promovat Dan Puric, se tot vorbeste despre Vijelie si Minune. Au fost bagati pe gat de imbecilii care fac programe tv. Pe vremea lui Ceausescu stateau la locul lor. Televiziunilor le revine in mod coplesitor misiunea de a educa tineretul. Iar directorul ar trebui sa fie o persoana culta, inteligenta, care sa promoveze un divertisment onorabil". Domnule Pruteanu uitati ca traim in economia de piata, iar patronul nu cauta sa "promoveze un divertisment onorabil", ci cauta sa castige bani.

FARA PATIMA. Desi, de foarte multe ori, aparatorul bunului-gust, George Pruteanu, devine foarte violent in limbaj (chiar mai violent decat versurile unor manelisti), recunoaste ca nu are nimic cu oamenii manelisti, care "pot fi cumsecade ca parinti si frati, dar muzica lor e infioratoare". Nu-i judeca ca oameni. Daca fac greseli mari, n-au decat sa se ocupe politistii de ei. De la George Pruteanu, fara numar, fara numar. "Nu am nimic in comun cu manelele si nici cu acesti oameni. Tata ma tinea inchis in camera si ma obliga sa ascult «Trubadurul» si cantonete. O data, de doua ori, de trei ori, pana mi s-a format gustul. In viata trebuie sa avem un gust rezonabil. Daca copiii manelistilor, care sunt inscrisi la scoli de muzica, vor fi bagati in industria manelelor vor fi distrusi. Trebuie sa se dezbare de patima banului". E dreptul fiecarui parinte sa-si educe copilul asa cum il mustra (sau nu) constiinta. Nimeni nu poate sa-l convinga pe Minune ca viitorul fetitei lui nu suna bine daca invata sa cante pe limba lui! Asa ca George Pruteanu poate sa spuna ca "manelele sunt o posirca ordinara, o prostie, o incultura, o buba a societatii", dar nimic din tot ceea ce spune nu ne vindeca de "boala"!

MODA TRECATOARE. "Imnul in varianta manelistica este o adevarata nebunie", sustine tot Pruteanu: "Eram, intr-un local din Lyon, cu niste prieteni francezi. Bausem o bere si m-am apucat sa fredonez imnul francezilor, pe ritm de blues. Cand m-a auzit, un tip foarte inalt s-a apropiat de masa la care ma aflam si mi-a zis: «Nu va permit!». Cred ca in alta epoca m-ar fi invitat la duel. O fi crezut ca fac misto, ca le iau imnul in ras". Dar noi ca am facut sapte variante ale imnului, sub deviza ca fiecare roman simte romaneste in felul lui!? Fiecare pasare pe limba ei moare…

Este o realitate cu care trebuie sa ne confruntam in fiecare zi: subcultura manelelor este la ea acasa. Asa cum bine sublinia Andrei Oisteanu in "Tara Mesterului Manele", articol publicat in nr.29 al Revistei 22: "Preocupat de modernizarea culturii romane, Eugen Lovinescu era sceptic in privinta faptului ca «traditionalismul» ar fi in stare «sa ne dovedeasca posibilitatea unei muzici romanesti pe baza(...) isonului grecesc sau a manelei turcesti, fara stiinta contrapunctului si a orchestratiei» (Istoria civilizatiei romane moderne, 1924-1925). In pofida unei istorii venerabile si a unor origini onorabile, manelele de astazi au exacerbat partea lor de vulgaritate, de kitsch, incepand cu stupiditatea si infantilismul textelor cantate de guristi si terminand cu obscenitatea miscarilor erogene ale dansatoarelor «din buric». Si nu este vorba de un kitsch simpatic (de tipul piticilor din ghips pusi in gradina sau a cartilor postale vechi), ci de un kitsch antipatic, dizolvant si agresiv. Frisonul de autoritate al unor demnitari din zilele noastre, porniti sa interzica fenomenul prin masuri administrative, este aberant. Cum tot aberant este incurajarea acestui fenomen subcultural, de dragul audientei (vezi grotesca emisiune «Chef de chef», difuzata pe postul Acasa). Probabil ca moda manelelor o sa treaca, pana la urma, dar este simptomatica. Ea da masura unei societati scufundate in trivial. Intre Partidul Romania Mare si grupul Vacanta Mare (primul cu umor involuntar, al doilea fara umor), intre telenovele si emisiunea «Surprize, surprize», intre hotii care fura calea ferata de sub tren si vardistii care bat si violeaza, intre Iosif Constantin Dragan dezvelind un monument al maresalului Antonescu si preotii BOR cerand sa nu li se faca publice dosarele de colaboratori ai Securitatii, subcultura manelelor este la ea acasa. Ooof! Trista tara, plina, vai!, de umor..."

SE JUDECA PE VORBE


George Pruteanu este pornit sa-l dea in judecata pe Adi Minune, pentru ca i-a luat cateva vorbe din care a mesterit o manea. "Mai mult, Copilul ala, Minune sau cum il mai cheama, s-a folosit de vocea mea, de cateva cuvinte rostite de mine, in cadrul emisiunii «Nasu’» de la B1 Tv, si a inregistrat o manea, difuzata in toate discotecile. Cum a avut ala curajul sa se foloseasca de mine si de numele meu, de parca am fi colaborat?! Am vorbit cu avocatul meu si intentionez sa-l dau in judecata", a pus punct "partea vatamata".

O RADIOGRAFIE A INFLUENTEI TELEVIZIUNII


Pana si presedintele CNA, Ralu Filip, este ingrijorat de rezultatele sondajului CURS. "Cred ca avem un motiv foarte clar sa ne ingrijoram si sa punem aceasta problema a influentei programelor tv asupra copiilor in alti termeni, care sa cuprinda Ministerul Invatamantului, scoala, familia, societatea civila". Este trist faptul ca din cauza modelelor oferite de televiziune, cei mici nu au adevarate modele in viata. "Modelele culturale mentionate de ei sunt cele pe care le cunosc cu ajutorul programei scolare si atat". Presedintele CNA are o singura explicatie la intrebarea de ce manelistii predomina in topul preferintelor copiilor la categoria cantareti: "Asta vad si asculta ei in programele audiovizuale. Aceste studii sunt, in primul rand, o radiografie a influentei televiziunii asupra publicului chestionat. In al doilea rand, subliniaza faptul ca presa audio vizuala are o influenta asupra publicului, intrucat criteriile mentionate sunt cele impuse de presa. Este limpede faptul ca televiziunea este cel mai influent factor".

MODELELE GUTA SI MINUNE


Dintre cantareti, primele doua locuri ale topurilor intocmite de copii sunt ocupate de Nicolae Guta si Adi Minune. De altfel, din 23 de cantareti mentionati, cei mai multi sunt manelisti. In ceea ce-i priveste pe preferatii copiilor din randul oamenilor de cultura, situatia este cat se poate de grava, fiindca sunt foarte putini dintre acestia care au intrunit peste 1%. Cei mentionati de tineri sunt Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Vasile Alecsandri, cei pe care au fost nevoiti sa ii studieze la scoala.
×
Subiecte în articol: georg pruteanu editie de colectie