Exodul cu vaporul

"Visul American" in Tara Fagarasului s-a nascut aproape de anii 1900. Atunci toate drumurile duceau in America. Oamenii visului au murit, dar si-au lasat urmasii "americani".

Migratia fagarasenilor in America la sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea constituie una din cele mai importante miscari sociale ale acelei vremi. Conform datelor prezente in volumul lui Alexandru Barbat, "Dezvoltarea economica a Tarii Oltului", aparut in 1938, numarul imigrantilor fagaraseni in America il depasea pe cel al imigrantilor proveniti atat din Ungaria, cat si din Ardeal.

DATE SI POVESTI. Migratia fagarasenilor este trecuta in statisticile ungare incepand cu anul 1899. Astfel, in perioada 1899-1913, in America au emigrat 9.109 indivizi proveniti din Tara Oltului, zona cunoscuta mai apoi drept Tara Fagarasului. Motivatiile oamenilor de a pleca in cautarea "visului american" sunt multiple. In cartea sa, Alexandru Barbat scria: "Oamenii declara drept cauza principala a emigratiilor: «dorinta de mai bine». Cauzele reale ale emigratiei sunt: Mediul natural, sarac si Surplusul de populatie". Aspectele emigratiei aratate de Barbat in 1938 sunt aprobate si azi de urmasii celor care au crezut in "visul american". In toate satele si comunele din zona Fagarasului intalnesti batrani care poarta in desaga amintirilor povesti minunate. Povesti... de Vis!

Halmaghi Dionise, voluntar in armata americana

PLECATI PE VALURI. Emigratia in America era o moda, dar nu un moft. Mandria fagarasenilor, aceea de a avea o familie cat mai numeroasa, nastea nu doar copii, ci si probleme. Copii multi, copii multi..., dar cand pamantul nu da roade si galbenii nu se gasesc la colturile ulitelor, cu ce sa-ti cresti cei 10-15 copii? Emigratia in Vechiul Regat al Romaniei ori in zonele invecinate nu prea mai dadea roade, asa ca America devenea oaza imbogatirii din desertul saraciei. Cu bani doar de drum in buzunar, uneori nici aceia toti, romanii se imbarcau pe vapoare, care cum putea, si plecau peste Ocean, "in America, taica!". Ajunsi pe taramul fagaduintei, "emigrantii din America, oriunde au fost pusi sa lucreze sau la orice treaba s-au angajat s-au dovedit a fi profesionisti excelenti; ei s-au adaptat admirabil la noile conditii de munca", explica Alexandru Barbat viata noilor americani, fagarasenii.

POVESTI CU YANKEI! Povestile emigrarii le gasesti cand te astepti mai putin. Pleci pe o idee si dai de alta... Imigrantii romani n-au stat cu mainile in san cat au stat in America. Astfel, foarte multi dintre cei imigrati au facut copii in America, acestia primind cetatenia americana. Rezultatul este unul la care nu te astepti. In zona Fagarasului poti gasi foarte multi... americani!Niciu Ioan, 84 de ani. In 1916, Nicolae, tatal sau, a plecat in State. "Tatal meu s-a dus in America cu gandul ca, «daca te duci in America si muncesti cum trebuie, strangi destui bani, ca sa vii in Romania sa faci treaba»" "Se pleca foarte greu. Tatal meu a plecat din Brasov. A lucrat in Budapesta si apoi in Viena, sa faca bani de drum. Era tamplar. A fost nevoit sa plece, se tragea dintr-o familie de 14 frati. Din Viena a plecat, pe jos, in Franta! S-a urcat pe un vapor care aducea vite din America si Canada. Dupa o calatorie indelungata a ajuns in America."

Florentin Olteanu vrea sa faca un muzeu al emigratiei

ROMANII’S PESTE TOT. Ajuns in America, Nea’ Nicolae a dat tot peste un roman. Acesta l-a ajutat sa plece in Saint Paul, statul Minessota. Acolo voia tatal lui Niciu Ioan. "Voia sa ajunga la Saint Paul. C-a auzit ca mai sunt si alti romani acolo, de la el din Cuciulata. Omul l-a urcat in tren si i-a pus la panglica palariei bilet cu locul unde trebuia dat jos. A ajuns in Saint Paul si la periferia orasului a dat de un roman care lucra la o cantina. Si-a gasit serviciu la o fabrica de mobila. In timp, meseriasul a inceput sa primeasca avansari. In 1922 le-a zis patronilor ca vine in Romania sa se casatoreasca. "Sefii s-au temut ca nu-i convine salariul si i-au zis: «Daca intr-adevar te duci sa te casatoresti si-i veni inapoi, noi iti dam un pasaport in alb si pentru sotie!» Tata a venit, s-o casatorit si s-o intors acolo la ei. Pe 9 decembrie 1922 m-am nascut eu. Am fost la gradinita, la o scoala. Vorbeam in englezeste. In 1930 ne-am intors in Romania la dorinta mamei mele. Pe drumul de intoarcere ne-am oprit in Germania pentru cinci zile", povesteste fagaraseanul. Acolo, cu banii stransi in America, tatal sau si-a comandat la o fabrica masini de tamplarie, ca sa deschida o fabrica de mobila in Fagaras. "Si-a deschis fabrica si i-a mers bine. A lucrat pana la 82 de ani. La 84 de ani a murit. Eu am fost american pana in 1946. N-am facut razboiul, ca nu m-a chemat nimeni nicaieri. Cu evenimentele din ’47-’48, a trebuit sa renunt la cetatenie. Acum zece ani insa, am fost la ambasada si mi-au dat cetatenia inapoi. Am dubla cetatenie acum. Am facut-o s-o am, ca nu se stie niciodata", ne spune Nea’ Ioan Americanul.

"Emigrantii din America, tineri sau mai in varsta, aproape toti plecati de la coarnele plugului, au ajuns acolo excelenti muncitori in fabrici, conducatori de negri in mine, «basi» in diferite fabrici, restauratori, negustori si uneori contrabandisti de rachiu" Alexandru Barbat autor studiu despre migratia fagarasenilor

"Eu am fost american pana in 1946. N-am facut razboiul, ca nu m-a chemat nimeni nicaieri. Cu evenimentele din ’47-’48, a trebuit sa renunt la cetatenie. Acum zece ani insa, am fost la ambasada si mi-au dat cetatenia inapoi. Am dubla cetatenie acum. Am facut-o s-o am, ca nu se stie niciodata" Niciu Ioan fagarasano-american

VOLUNTARII ROMANI La sediul Fundatiei Culturale "Negru Voda", din Fagaras, profesorul Florentin Olteanu se ingrijeste de pastrarea cu grija a marturiilor despre migratia fagarasenilor in America. Distinsul domn pastreaza in arhivele fundatiei fotografii, acte, simboluri ale prezentei romanesti-fagarasene pe "pamantul fagaduintei", America, si ale dezvoltarii unei vieti culturale si sociale deosebite in aceasta patrie adoptiva. Unul din planurile Fundatiei este acela de a infiinta un muzeu dedicat migratiei fagarasene in America. Dar mai este mult pana la implinirea acestui vis al Fundatiei "Negru Voda". RECUNOSTINTA AMERICANILOR SI URMASII SOLDATILOR AMERICANI Profesorul Olteanu arata celor ce sunt interesati de acest aspect important din istoria Tarii Fagarasului, migratia in America, fotografii foarte valoroase, atat din punct de vedere istoric... cat si financiar. "O parte dintre barbatii fagaraseni imigrati in America s-au inrolat ca voluntari in armata americana, in cadrul Primului Razboi Mondial. Chiar daca ei au avut de infruntat rigorile vietii militare si ale razboiului, dupa incetarea ostilitatilor familiile lor au avut parte de anumite beneficii si privilegii din partea autoritatilor americane. Imi aduc aminte faptul ca bunica mea n-a avut o fotografie de-a bunicului imbracat in haine militare, americane si din aceasta cauza era foarte suparata, deoarece, daca avea o astfel de fotografie, ea ar fi primit pensie de la americani", explica profesorul. O intrebare macina gandurile. De ce fagarasenii nu ramaneau in America daca le era bine acolo si se intorceau, majoritatea, in Fagaras? "Pana la venirea comunistilor viata aici era altfel. In sate exista o adevarata viata comunitara si se tinea foarte mult la traditii. Oamenii plecau acolo la munca, pentru a strange bani, dar tot aici vroiau sa se intoarca", afirma presedintele Fundatiei Culturale "Negru Voda". GARZI COMUNITARE In unele fotografii, unii imigranti apar intr-un fel de uniforme... de garda! Ajunsi in America, fagarasenii si-au infiintat... Politie! "Ei trebuia sa-si apere comunitatea. In 1907, cand s-a infiintat Societatea Negru Voda, in statutul ei se arata nevoia de protejare a lor fata de celelalte minoritati, de protejare a locurilor de munca. Probabil ca era o concurenta pentru ocuparea locurilor de munca si de ocupare a unor pozitii mai bune in orasele respective", conchide profesorul Olteanu.