Televiziunea a fost creata de la inceput ca un mijloc de propaganda. De pe marea scena a tarii, pe micul ecran a fost un slogan al ei.

In 1971, Nicolae Ceausescu incepe "minirevolutia culturala", iar persoana sa monopolizeaza creatia literara, artistica si micul ecran. Apogeul se atinge in anii ’80, cand "Tovarasul" si "Tovarasa" inchideau si deschideau emisia TVR de doua ore zilnic.

TOVARASUL A ZIS. Domnul Petre Popescu, redactor-prezentator de stiri in TVR din 1965 pana la inceputul anilor ’90, isi aminteste bine aceasta transformare a televiziunii. "La inceput exista libertate mai mare in alegerea stirilor. Primeam informatii pe telex de la France Press, de la Agerpres, pe care le prelucram in functie de importanta lor. Bineinteles ca era un control politic. Directia Presei de la CC avea un birou permanent in TVR, existau sedinte saptamanale, lunea, in care se evalua activitatea Redactiei Actualitati si se dadeau directivele de rigoare. Insa noi stiam ce trebuia dat pe post, ne «facusem mana», cum se zice. Pana pe la sfarsitul anilor ’70, cand intr-o zi vine la mine seful Departamentului Actualitati si imi cere sa citesc cu voce tare un text. Il citesc, dupa care ma intreaba ce lipseste. Il mai citesc o data, de doua ori, pana ajung la a 15-a citire. Imi ies din fire si intreb care este problema. Atunci mi se spune: lipseste sintagma «Tovarasul Nicolae Ceausescu». Si de atunci, de fiecare data trebuia sa-l introducem in stiri pe Ceausescu: tovarasul a zis, a facut, a vizitat... Avea placerea de a face vizite, unde tinea discursuri. Acestea trebuiau prezentate la televizor, majoritatea integral. Cand programul ajunsese la doua ore, aproape ca se difuzau numai discursuri ale lui Ceausescu. La un moment dat am gasit un «leac» - dupa cateva minute intervenea prezentatorul: «In continuare, tovarasul Nicolae Ceausescu a mai spus... si mai dadeam ceva secvente din respectivul discurs»."

"LA REVOLUTIE". Apogeul existentei televiziunii ca scena de afirmare politica a fost atins in timpul Revolutiei si in lunile de dupa aceea. Despre aceste timpuri ne-a vorbit domnul Razvan Theodorescu, presedinte al Radioteleviziunii in 1990-1992: "In ianuarie 1990 am fost numit presedintele Radioteleviziunii de catre domnul Ion Iliescu, bineinteles printr-o decizie a CFSN-ului. La scurt timp dupa aceea a inceput nebunia alegerilor. Nu aveam nici o lege a audiovizualului, nu era nici un organism care sa decida regulile campaniei electorale la televiziune. Noi decideam. Am hotarat sa acordam trei minute pentru fiecare partid - erau peste 200 de partide, o harababura... Tot asa, ca o noutate, am avut ideea intrevederii directe a celor trei candidati la Presedintie: Ion Iliescu, Ion Ratiu si Radu Campeanu. N-aveam experienta in treaba aceasta. M-am dus la biblioteca americana, am cerut carti la biblioteca franceza, mi s-au adus casete. Dar peste tot erau cate doua persoane. Dar la noi erau trei. Toti cei trei candidati prezidentiali aveau la inceput rezerve, insa le-au depasit. Dezbaterea a avut loc la 17 mai 1990, fiind o delectare. Romanii nu au mai avut o asemenea intrevedere intre trei oameni cu orientari absolut diferite. Dintr-un sondaj facut atunci, dupa metodele empirice care erau, am aflat ca 86% din populatia Romaniei a vazut emisiunea. Practic, toata lumea se uita la televizor. Dupa ce alegerile s-au terminat, am pus scrisoarea mea de demisie catre presedintele Iliescu. Presedintele mi-a spus ca el si partidele celelalte imi cer sa raman. Asa am acceptat pentru trei luni si am stat doi ani si jumatate. Am plecat in momentul in care am fost anuntat ca sunt pe lista membrilor Academiei Romane. Nu puteam sa fiu si demnitar, si membru al Academiei - incalcam o cutuma a Academiei. Aceasta regula fusese adoptata in timpul regimului comunist si nu se renuntase la ea. Din pacate si astazi este valida…".

... SI IN MINERIADE. Alt moment "fierbinte" al mintirii "poporului cu televizorul" a fost fenomenul "Piata Universitatii". "In cariera mea de presedinte al Radioteleviziunii am avut si momentul 13 iunie 1990, isi aminteste domnul Razvan Theodorescu.

Un moment pentru care ma felicit ca am oprit transmisia. Am facut-o deoarece aceia care invadasera televiziunea voiau sa ma ia cu ei in studioul 4, sa faca ei o declaratie catre tara. Imi imaginam ce s-ar fi intamplat in orele care urmau. Urzicenii, Slobozia, Ploiestiul, Giurgiul ar fi fost in Bucuresti cu ciomege. Atunci am decis acest lucru. Erau o echipa bine organizata, care lovea de jos, de la parter, spre emisie. Nu numai eu am cerut oprirea, ci si cei din echipa de emisie. Se temeau ca tinerii dezlantuiti vor intra peste ei si vor perturba transmisia. In acele conditii nu se mai putea lucra... Acei «protestatari» erau foarte bine organizati, aveau schema etajului VIII xerografiata. Acum stiu cine erau «capii» actiunii - tinerii din fosta Securitate. In afara de acesti «capi», care-si cunosteau rolul, mai era o echipa de drogati, tot felul de oameni... Cu steaguri... Astia isi faceau treaba jos. Nu stiam toate aceste lucruri. Abia dupa cateva zile, de pe o caseta foarte bine facuta a celor din redactia maghiara, am vazut cum intrau astia - cu ciomege, organizati. Stiau unde merg. Aveau treaba cu noi la etajele de sus. Situatia era tulbure. Armata nu avea conducere in acel moment sau ministrul Apararii era plecat din tara, nu mai tin minte. Internele primisera ordin sa arate ca n-au cartuse. Asa s-a intrat. A fost cea mai inteleapta masura sa opresc emisia."

Infiintata in timpul regimului comunist, televiziunea a facut parte din propaganda de stat. Realizarile oamenilor muncii si "Tovarasul" erau temele principale inainte de 1989. Insa manipularile au continuat si dupa. Spre exemplu, "Revolutia in direct" este astazi tema de cercetare in universitatile americane. Mineriadele si dezbaterile electorale au tinut si ele natia in fata televizorului

Dezbateri electorale cu audienta maxima Emisiuniile care se bucura constant de audienta mare sunt dezbaterile finale ale candidatilor la Presedintie. Sociologii afirma ca prestatia "prezidentiabililor" la aceste intruniri poate influenta rezultatul electoral. Insisi candidatii la functia suprema in stat se pregatesc din timp pentru o prestatie "trasnet" la dezbaterile "live" cu pricina. Privitor la ratingurile emisiunilor de acest fel, Departamentul Comunicare al TVR ne-a raspuns ca pana in 2001 nu s-au facut studii privind audienta televiziunii nationale. In consecinta, nu exista cifre referitoare la ratingurile emisiunilor electorale din 1990, 1992, 1996 si 2000. Singurul astfel de studiu s-a facut pentru campania alegerilor din 2004, asupra emisiunii "Destinatia Cotroceni". La prima dezbatere, unde au participat toti cei 12 candidati intrati in cursa finala, ratingul a fost 14,5%. Conform datelor oferite de TNS-AGB International, intrevederea finala dintre Adrian Nastase si Traian Basescu a avut 2.848.000 de telespectatori la nivel national, cu un rating de 14,8%.