Frumoasa se gateste de post

Maicile de la Manastirea Frumoasa se bucura ca vor intra in postul celei mai mari sarbatori religioase a anului alaturi de multi copii care trec pragul locasului la fiecare sarbatoare. Frumoasa e o manastire a copiilor.

Manastirea Frumoasa a fost fondata de hatmanul Meletie Balica in secolul al XVI-lea

Maicile de la Manastirea Frumoasa se bucura ca vor intra in postul celei mai mari sarbatori religioase a anului alaturi de multi copii care trec pragul locasului la fiecare sarbatoare. Frumoasa e o manastire a copiilor.

In curtea larga simti soarele cum se inclina si-ti mangaie crestetul. Razele jucause umbresc zidul vechi si o magie de neinteles cuprinde totul. Pare ca o farama din rai s-a topit si a curs pe pamant luand forma unei fecioare: Manastirea Frumoasa din Iasi. Ar putea fi legenda oficiala a locasului, dar in realitate Frumoasa vine de la frumusetea locurilor. Manastirea Frumoasa este un loc privilegiat.

La poarta te intampina ca un pustnic turnul clopotnita. Din spatele zidurilor vechi se zaresc in interior si biserica, chiliile, palatul cu atelierul de confectii si toate celelalte. Locuri in care trebaluiesc de zor cele opt maici ale asezarii monahale. Sase dintre ele, in frunte cu stareta, au sosit aici de mai putin de un an. S-au acomodat repede si s-au pus pe treaba. Totul e in renovare, strana e pe maini bune. Treburile merg. Doar lipsa de personal face ca lucrarile de restaurare a vechilor cladiri si de amenajare a unei bucatarii noi (cu aviz sanitar european) sa intarzie putin.

IMPACARE. Locasul e situat la marginea orasului, intr-un cartier de oameni nevoiasi. Dincolo de aglomeratia standurilor en-gros ale unui complex comercial, la mica distanta de blocurile insalubre si tumultul laic-agresiv al credinciosilor. Am ajuns aici in perioada Triodului, pregatitoare pentru inceputul Postului Mare, in duminica lasatului sec de carne sau a infricosatei judecati. "Moment cand crestinul ortodox trebuie sa-si aminteasca de sfarsitul veacurilor, de rasplatirea celor drepti si pedepsirea pacatosilor, sa se impace cu aproapele, sa se roage mai mult si sa se apropie de biserica", spune una dintre maici. Ceva mai aglomerat decat intr-o duminica obisnuita, drumul e plin de parinti si copii. Adolescenti cu fratiorii mai mici in brate. Biserica e aglomerata pana la refuz: copii in genunchi, parinti in metanii, batrani.

MUNCA SI SLUJBA. Stareta ar fi fericita daca ar mai sosi si alte maici la manastire, pentru ca locasul se confrunta cu o lipsa acuta de personal. "Doua dintre vietuitoarele de aici sunt studente si nu au posibilitatea sa se implice total in viata obstei. Avand si multe constructii, am avea nevoie de personal. Pe langa atelierul de confectii, cineva trebuie sa se ingrijeasca de saivanul cu animale, de albine - avem doua familii, de pomii fructiferi, dar si de randuielile obisnuite", spune maica stareta Sofia. De regula, in manastirile cu un numar obisnuit de vietuitori, in aceasta perioada se abandoneaza treburile obstesti si calugarii participa mai cu ravna la slujba. Maicutele de la Frumoasa muncesc insa in continuare, pentru ca ele traiesc de pe urma atelierului de croitorie, unde se confectioneaza la comanda vesminte preotesti.

„La slujbele de la biserica manastirii, unde predica preotul Macarie, un fost ucenic al parintelui Cleopa, vin foarte multi credinciosi cu ntreaga familie, duminica se aduna si peste o suta. Sunt parinti cu cAte 3-4 copii, iar cei mici nteleg ca acele doua-trei ore sunt importante si stau rabdatori, uneori n pozitii incomode." Maica Stareta Sofia

SPOVEDANII. "In duminica iertarii, toate maicile participa la slujba, iar credinciosii sunt indrumati sa depaseasca toate necazurile, se impaca unii cu altii, pentru a pasi pragul Postului Mare cu duh de pace, intelegere si iertare, pentru ca roadele Postului Mare sa fie culese mai cu spor", graieste maica stareta Sofia. Se simte in randul maicilor un moment de conectare la momentul venirii marii sarbatori religioase. "Nu neaparat ne intristam, dar fiecare credincios nu se mai bucura de cele materiale. E un fel de intristare bucuroasa, benefica, devenim mai sfiosi, mai seriosi, mai sobri." Mai ales ca slujbele indeamna la asa ceva. Dupa fiecare tropar se spune "miluieste-ma, Dumnezeule!". E o radiografie sufleteasca, maicutele cer de la Domnul mila, iertare. De regula, in primele trei zile de inceput se tine post negru la Manastirea Frumoasa, prima masa fiind miercuri, dupa Sf. Liturghie. "Unii mai prelungesc postul pana vineri, dar in functie de sanatatea trupeasca si sufleteasca a fiecaruia se fac derogari, se intelege situatia. Si spovedania care se face in aceasta perioada are si ea un rol foarte important. Dupa spovedanie urmeaza intalnirea cu Hristos prin Sfanta Impartasanie."

RABDAREA COPIILOR. Maica stareta spune ca cel mai greu moment al postului este, in mod paradoxal, inceputul, chiar ziua de luni. Dupa care trupul se resemneaza si isi gaseste el raspunsul, resursele. Atunci, cei care postesc se simt mai bune. Maica Sofia stie din proprie experienta. "Este imbucurator ca tinerii si copiii care vin in numar mare la noi la biserica reusesc sa se apropie prin post de milostenie si buna cuviinta. Sufletul si trupul se debaraseza de cele materiale, care ne sustin, dar ne si incomodeaza, si astfel sufletul alearga mai usor la Dumnezeu, iar rugaciunea o facem mai usor, chiar si noi, maicile." Stareta spune ca le simte pe tovarasele sale intru credinta cum asteapta cu emotie inca de pe acum acele clipe. Ele deja traiesc intens momentul, s-au schimbat. Zilele acestea sunt pline de o incarcatura duhovniceasca aparte. "La slujbele de la biserica manastirii, unde predica preotul Macarie, un fost ucenic al parintelui Cleopa, vin foarte multi credinciosi cu intreaga familie, duminica se aduna si peste o suta. Sunt parinti cu cate 3-4 copii, iar cei mici inteleg ca acele doua-trei ore sunt importante si stau rabdatori, uneori in pozitii incomode. In una din zile, un copil tinea o bancnota in mana si, chiar daca a scapat-o, nu s-a aplecat dupa ea pana ce preotul n-a terminat pasajul respectiv. E impresionant si imbucurator sa vezi astfel de lucruri", precizeaza maica stareta.

POSTUL ALIMENTAR. "Incercam sa gatim prin traditie ceea ce am invatat la manastire, din alimente naturale. Ne pazim de zahar, dar si de produsele din soia. O bucata de branza din soia te duce cu gandul la mancarea de dulce. De asemenea, nu trebuie sa mancam mancaruri scumpe. Ne-am pregatit din timp, am pus muraturi, iar de baza vor fi cartofii si fasolea. Vom manca tocanite, ciorbe, alune, nuci".

Maica Stratenia, cea mai in varsta dintre calugarite, una dintre cele doua care au ramas din vechea obste manastireasca, va veni cu experienta ei de retete vechi manastiresti. Inainte se mancau sfecla, telina si cartofi copti si compot de macese cu prune uscate. Nu se manca paine, ci mamaliga coapta pe plita, isi aminteste batrana maica.

ORGANIZARE. Manastirea Frumoasa contine un ansamblu de cinci monumente istorice, biserica cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, clopotnita din secolul al XI-lea, palatul "de pe ziduri", cum i se mai spune, palatul domnitelor, aflat in ruina, la intrare, iar langa biserica un monument al descendentilor familiei Sturza. In biserica este inmormantata domnita Alexandra, fata ctitorului manastirii.

Maicile de la manastirea Frumoasa lucreaza mult la atelierul de confectionare a hainelor bisericesti. Exista insa si o livada mare, cu pomi tineri, si un saivan cu porci, capre, gaini. Una dintre maici picteaza si sculpteaza, o alta, aflata la a doua facultate (acum studenta la Teologie, dupa ce a facut Matematica), se ocupa cu studiul muzicii psaltice si conduce cantarile de la strana. O alta tanara maicuta este medic si isi face rezidentiatul in spitale. Mai nou, manastirea a primit ca donatie masini de tricotat, iar maicutele sunt hotarate sa se apuce si de tricotat, o activitate care ar fi unica la nivelul manastirilor din Iasi.

POARTA SPANZURATILOR. Ctitorie a domnitorului Grigore Ghica al II-lea, Manastirea Frumoasa continua traditia primului locas de cult fondat in acest spatiu in sec. al XVI-lea de hatmanul Meletie Balica. Acesta a avut mai multe intrebuintari, de-a lungul timpului functionand aici si o sectie a unui spital militar si chiar o inchisoare. Legenda spune ca cei condamnati la moarte erau scosi pentru executare din curtea manastirii pe Poarta Spanzuratilor, care a rezistat vremii. Locul executiei era undeva foarte aproape, iar condamnatii erau spanzurati public in zilele de iarmaroc.

SI PISICA POSTESTE. Printre cersetorii care s-au bucurat la Frumoasa de milostenie a fost si un pisoi slab ca vai de el. Ingrijit, s-a transformat intr-un an in Pietricica, o pisica mare si desteapta. Desi primeste din cand in cand cate o aripioara, Pietricica va trebui sa se pregateasca si ea de post. Maica stareta spune ca, asa cum nu vor manca de frupt calugaritele, tot asa va posti si Pietricica.