Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zvelt, rapid, cu privirea mai vie decât te-ai fi putut aştepta după o viaţă de om dedicată în întregime carierei militare, ţinând geanta diplomat cu naturaleţea cu care a primit ani de-a rândul onorul de la regimentul de gardă.
Şi punctual ca un ceas elveţian, părând el însuşi gata pentru decolare la exact 30 de ani de când a participat la prima – şi singura până în acest moment – aventură în spaţiu a unui cosmonaut român. Este părerea pe care mi-am făcut-o în primele secunde în care m-am aflat în compania general-colonelului (rtr) dr Constantin Olteanu, ministrul Apărării Naţionale la momentul lansării în spaţiu a rachetei Soiuz, la bordul căreia s-a aflat şi românul Dumitru Prunariu.
"Acest istoric eveniment, spune generalul Olteanu, a fost precedat de o perioadă de intensă pregătire a candidaţilor cosmonauţi. Ministrului Apărării Naţionale i-a revenit sarcina selecţionarii viitorilor cosmonauţi şi a pregătirii acestora în domeniul aeronautic şi al pregătirii fizice specifice.
În final, în urma unor examene riguroase, a unor probe complexe desfăşurate la "Spitalul Central pentru cercetări ştiinţifice pentru aviaţie" din Moscova, au rămas doi candidaţi, maiorul inginer Dumitru Dediu şi locotenentul-major inginer Dumitru Prunariu. Activitatea ofiţerilor selecţionaţi a continuat la centrul de pregătire "Iuri Gagarin". I-au urmat şi soţiile. În perioada cât a durat pregătirea în vederea zborului extraterestru, organele de specialitate române au avut o permanentă legătură cu cele similare sovietice."
Varianta românească
Au urmat multe şi lungi întruniri pe tema pregătirii viitorilor cosmonauţi. La una dintre ele, îşi aduce aminte generalul Olteanu, delegaţia română chiar a reuşit să impună anumite schimbări, ceea ce, în contextul politic de atunci, era cu adevărat foarte greu de obţinut.
"Lucrările erau prezidate de Konstantin Katusev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice. El a propus ca pe viitor lansarea cosmonauţilor să aibă loc în ordinea alfabetului chirilic, dar eu m-am ridicat şi am susţinut că acţiunea să se producă în ordinea în care cosmonauţii au parcurs programul de instruire şi care, în urma probelor trecute, au fost declaraţi apţi pentru zborul în cosmos. Vicepremierul sovietic nu şi-a însuşit pe loc propunerea mea, dar nici nu a respins-o. A spus că e interesantă şi a recomandat celor de la Centrul de pregătire a cosmonauţilor să ţină seama de ea. După modul în care a fost planificat zborul cosmonauţilor a rezultat că s-a avut în vedere propunerea prezentată de mine în circumstanţele menţionate."
Pe cât i-a permis programul, generalul Olteanu a fost în permanenţă în contact cu cei doi candidaţi, încercând să îi ajute, chiar şi de la distanţă, din punct de vedere al pregătirii tehnice, dar şi al celei psihologice. "Cunoşteau şi ei că de zburat trebuia să zboare doar unul. De multe ori am fost întrebat de ce Prunariu... În legătură cu această chestiune se impun câteva precizări. În principiu, pentru fiecare zbor se desemnau două echipaje, unul de bază şi unul de rezervă. Numirea cosmonauţilor care urmau să zboare se făcea doar cu puţin timp înaintea lansării. Competenţa de a stabili echipajele revenea în exclusivitate specialiştilor sovietici. Din punctul nostru de vedere era important doar faptul că un român va pleca în cosmos. Cred că această comisie, care s-a pronunţat pentru Dumitru Prunariu, a ţinut seama, şi nu în subsidiar, de faptul că era mai tânăr. Eu consider că ambii ofiţeri ai Armatei Române s-au comportat admirabil, şi-au făcut cu cinste datoria."
"Mai întâi, spune generalul Olteanu, doresc să punctez câteva momente până am ajuns la cosmodromul Baikonur. La sfârşitul lunii martie 1981 mi s-a comunicat că programul de pregătire a celor doi cosmonauţi s-a încheiat, că au trecut cu rezultate foarte bune exigentele probe ale verificării finale, urmând a fi planificaţi pentru lansare. Nu peste mult timp am fost înştiinţat asupra datei zborului echipajului mixt româno-sovietic şi am fost invitat să particip la eveniment. Despre aceste momente importante, despre activitatea cosmonauţilor români îl informăm şi pe comandantul suprem Nicolae Ceauşescu.
În vederea lansării m-am deplasat, în fruntea unei delegaţii, la Moscova pe 13 mai 1981. A doua zi, după circa trei ore de zbor, am ajuns la cosmodromul Baikonur din Kazahstan. Dispuneam de destul timp, întrucât lansarea era planificată la ora locală 23:21 (19:21, ora Bucureştiului), aşa că am avut suficient timp să vizităm spaţiile tehnice în care se asamblau rachetele. Impresionant! O dotare impresionantă, extrem de sofisticată, fără de care nu ar fi fost posibilă executarea unor pasiuni de o asemenea complexitate şi precizie. Gazdele ne-au explicat principiile constructive ale rachetelor, materialele din care erau confecţionate, aparatura de verificare, precum şi echipamentele folosite de cosmonauţi. Am vizitat, tot atunci, şi rampele de lansare şi ţin minte că, undeva în apropiere, am sădit un pomişor care să amintească, peste ani, de istoricul eveniment.
În acea zi au avut loc două întâlniri între delegaţia oficială românească şi cei doi cosmonauţi români. Prima dată s-au întâlnit cu circa cinci ore înaintea lansării, ocazie cu care şi-au făcut fotografii împreună. A doua oară s-au văzut cu puţin înainte de lansare, când se stabilise deja că va zbura Dumitru Prunariu. Acum, cei doi cosmonauţi se găseau în stare de carantină, într-un fel de seră, îmbrăcaţi în costum complet. Am comunicat cu ei printr-un dispozitiv din sticlă ce permitea conversaţia, i-am felicitat încă o dată, le-am urat succes şi ne-am promis să ne reîntâlnim sănătoşi la Bucureşti."
22 de milioane de cai-putere
Pentru a privi lansarea, delegaţia românească a fost condusă la o locaţie suficient de apropiată pentru a se putea urmări cu ochiul liber întregul "spectacol". "Trăiam clipe de mare încordare, îşi aduce aminte generalul, cu fiecare secundă, starea de tensiune şi emoţie creştea. Toţi care se aflau acolo erau copleşiţi de povara răspunderii pentru reuşită, îndeosebi după ce a început numărătoarea inversă. Era o linişte mormântală, se auzeau bătăile inimii. Mă aflam pentru prima dată în această tensionată, dar atât de fericită ipostază.
Când, în numărătoarea inversă s-a ajuns la zero, s-au dezlănţuit cei 22 de milioane de cai-putere, valurile de flăcări s-au transformat în râuri de foc ce au pornit pe jgheaburile laterale din beton. S-a făcut ziuă pe o rază de câţiva kilometri, iar racheta s-a desprins încet din marea de văpăi. Apoi, viteza a crescut, înălţându-se către cer, în timp ce noi aşteptam cu înfrigurare momentul plasării pe orbita circumterestră. La un moment dat, la comanda Centrului de Dirijare, racheta purtătoare a efectuat o importantă manevră prevăzută în program. Precizia cu care s-a încadrat în parametri de zbor a însemnat încă un important succes. Atunci ne-am îmbrăţişat şi ne-am felicitat reciproc. Primul român păşea cu succes spre stele."
Potrivit celor convenite la plecare, în acel moment, printr-o linie telefonică directă cu Bucureştiul, l-a informat pe Nicolae Ceauşescu asupra reuşitei misiunii. După ce l-a ascultat, acesta "a apreciat izbânda şi mi-a cerut să transmit organizatorilor felicitările sale, felicitări primite cu plăcere şi mulţumiri de aceştia". A doua zi de dimineaţă, în timpul micului dejun li s-a servit lapte de cămilă şi au fost informaţi că zborul rachetei decurge normal.
Ajunşi din nou la Moscova în drum spre ţară, membrii delegaţiei s-au întâlnit la Ambasada României cu soţiile celor doi cosmonauţi, cărora le-au împărtăşit impresii trăite pe viu la lansare.
Echipajul cosmic comun româno-sovietic a încheiat cu succes misiunea după un zbor de 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute. După perioada obligatorie de carantină, cei doi cosmonauţi s-au reîntors în ţară, fiindu-le conferite titluri şi distincţii. "Aş încheia rememorarea strălucitului eveniment din 14 mai 1981 subliniind că, prin trimiterea primului său mesager în cosmos, românii şi-au înscris pentru totdeauna numele, cu mândrie şi cu demnitate, în rândul celor care au reuşit să facă acest salt legendar", a încheiat general-colonelul (rtr) dr Constantin Olteanu.
Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - România în odiseea spaţială
Citește pe Antena3.ro
